Pâna nu de mult, migrena nu a fost luata în serios nici de medici, nici de cercetatori. Simptomele prin care migrena se manifesta au fost puse, de fiecare data, pe seama altor boli, motiv pentru care nu a fost diagnosticata ca maladie propriu-zisa si nici tratata corespunzator.
Pâna nu de mult, migrena nu a fost luata în serios nici de medici, nici de cercetatori. Simptomele prin care migrena se manifesta au fost puse, de fiecare data, pe seama altor boli, motiv pentru care nu a fost diagnosticata ca maladie propriu-zisa si nici tratata corespunzator.
Cu toate acestea, realitatea arata ca migrena afecteaza viata normala a unui numar din ce în ce mai mare de persoane, ponderea detinând-o femeile, din categoriile de vârsta de pâna la 50 de ani, deci active. În ce priveste frecventa crizelor, acestea apar în cel mai fericit caz doar o data pe luna, desi sunt numeroase persoane care fac migrene saptamânal, iar durata lor poate varia de la câteva ore pâna la una-doua zile, uneori chiar si trei.
Nu întâmplator, în ultimii ani, migrena a devenit un serios subiect de studiu pentru oamenii de stiinta. O parte din rezultate nu s-au lasat prea mult asteptate. Cercetatorii au descoperit principalele mecanisme neurofiziologice care declanseaza migrena si au cautat evident si un tratament tintit, elaborând unele produse farmaceutice.
Factorii favorizanti ai migrenei
Factorul nr.1 în favorizarea declansarii migrenei e stresul, combinat cu anxietatea. La acesta se adauga: munca prelungita în conditii de concentrare maxima, surmenarea fizica si psihica, mesele neregulate, odihna insuficienta, tabagismul, excesul fie de munca, fie de destindere prin jocuri cu ochii pe ecranul calculatorului. Avându-se în vedere toate aceste date, migrena tinde sa intre pe lista maladiilor specifice societatii moderne, alaturi de hipertensiune, bolile coronariene, depresiile nervoase…
Pe masura ce misterul acestei boli prea mult timp neglijate a început sa fie descifrat, s-a constatat cât de inutile erau unele prescriptii medicale practicate în mod curent. Bunaoara, se recomandau regimuri alimentare draconice, bazate pe eliminarea alimentelor despre care se credea ca provoaca migrenele (de ex. ciocolata, brânzeturile, ouale etc.). Sau se recomanda extirparea vezicii biliare pe cale chirurgicala, ca remediu împotriva migrenei. Dar, pâna la urma…
Durere de cap sau migrena?
Exista o confuzie, care înca mai domneste în practica medicala, între durerea de cap si migrena. Nu toate durerile de cap sunt migrene, iar în ceea ce priveste migrena, aceasta nu e decât prima si cea mai frecventa durere de cap dintr-o lista cu 30 de forme, repertoriate de International Headache Society (IHS, adica Societatea internationala privind durerea de cap), din care fac parte specialisti din întreaga lume.
Potrivit IHS, migrena se manifesta prin cefalee (durere de cap), care poate fi precedata sau nu de o manifestare neurologica tranzitorie, denumita aura, si urmata de vomismente. Cu alte cuvinte, specialistii spun ca se disting doua tipuri de migrene: cu aura sau fara aura. Celelalte forme de durere de cap (din lista de 30) survin în asociere cu alte boli sau situatii, cum ar fi meningita, encefalita, tumori cerebrale, hemoragii meningeene, febra puternica, gripa, sinuzita acuta, traumatisme craniene, glaucom accentuat, punctie lombara etc. În 90% din meningite, aura care precede criza propriu-zisa induce perturbari strict vizuale. În restul de 1%, aura e senzitiva, adica produce tulburari de sensibilitate, de vorbire, de coordonare a miscarilor, si se adauga la aura vizuala. Potrivit descrierilor pacientilor, aura vizuala se manifesta prin aparitia în câmpul vizual a unei mici pete, cu margini stralucitoare, care creste progresiv în dimensiune, pâna când perturba complet vederea. Tulburarea vizuala persista chiar si cu ochii închisi si afecteaza deopotriva cei doi globi oculari. Dupa un timp, marginea stralucitoare a petei se atenueaza si dispare, pata însasi dispare si ea, facând loc altor fenomene luminoase, variabile de la un individ la altul, cum ar fi flash-uri luminoase, pete mici colorate, zig-zaguri etc. În majoritatea cazurilor, tulburarile vizuale ating intensitatea maxima în cel mult 15 minute de la aparitia lor si persista, în medie, 20 de minute. Apoi survine cefaleea, urmata eventual de varsaturi.
La ce concluzie s-a ajuns?
În timpul aurei, neuronii (celulele nervoase) îsi diminueaza activitatea la nivelul punctului occipital al creierului. Acest fenomen s-ar datora, potrivit opiniei specialistilor, unor mesaje inhibitoare emise de nucleul nervos al trunchiului cerebral. Se constata propagarea catre frunte a depresiei neuronale, cu viteze de 3 mm pe minut. Simultan cu aceasta diminuare a activitatii neuronale, apare o scadere a debitului sanguin, care se propaga în aceeasi directie (a fruntii) si cu aceeasi viteza. Cele doua fenomene sunt indiscutabil legate între ele, afirma cercetatorii. Totusi, acestia recunosc ca deocamdata nu au descifrat care dintre cele doua fenomene e consecinta celuilalt. În momentul în care cele doua fenomene ating zona fruntii, aura face loc durerii de cap, în cursul careia debitul sanguin începe sa creasca.
Asadar, cefaleea e acum explicata în mare parte. Totodata, pe baza rezultatelor de ultima ora din domeniul cercetarii, laboratoarele farmaceutice au elaborat noi medicamente. Substantele folosite au rolul de a repune în functie, la capacitatea normala, activitatea neuronilor. De fapt, acestia trebuie sa elibereze neuropeptide, care suprima migrena. Aceasta noua clasa de medicamente se adauga celor folosite pâna în prezent, cum ar fi antialgicele (aspirina, paracetamol, algocalmin…) sau antiinflamatoriile nesteroide. Din nefericire, toate aceste substante medicamentoase nu reusesc decât sa puna capat cât mai repede crizei de migrena, fara sa reuseasca sa vindece bolnavul definitiv. Cercetarile, însa, continua.
Rujeola, o boala cu potential letal
Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...
Comentarii