O simbioza periculoasa: epuizare si stres

           Epuizarea profesionala defineste o stare care face ca subiectul – in mod constient sau inconstient – sa devina incapabil de a-si sustine obligatiile cotidiene, cu energia pozitiva obisnuita. Factorul principal legat de epuizarea profesionala (EP) este stresul, dar recunoasterea semnelor unei EP este un lucru, pe cand a sti sa combatem stresul este altceva.

           Epuizarea profesionala defineste o stare care face ca subiectul – in mod constient sau inconstient – sa devina incapabil de a-si sustine obligatiile cotidiene, cu energia pozitiva obisnuita. Factorul principal legat de epuizarea profesionala (EP) este stresul, dar recunoasterea semnelor unei EP este un lucru, pe cand a sti sa combatem stresul este altceva.
          
          Semne si simptome
          
           Epuizarea profesionala nu poate fi atribuita unei singure cauze, ea reprezentand un proces cumulativ al mai multor surse de anxietate. EP este un fenomen discret, simptomele sale au la inceput o frecventa scazuta, insa tind sa se amplifice si sa devina din ce in ce mai evidente, daca starea subiectului e neglijata si deci lasata sa se deterioreze. Semnele EP includ oboseala cronica, sentimentul de frustrare, insatisfactii, furie, anxietate cronica, autoculpabilizare, teama, si, in cazuri extreme, depresii care pot deveni foarte periculoase. Iritabilitatea si starile schimbatoare se numara printre primele semne ale EP, anuntand instalarea acesteia in scurt timp. In aceeasi masura, semnele respective constituie si cauzele dificultatilor intampinate in relatiile interpersonale si a lipsei de comunicare cu colegii si cu prietenii. Celelalte simptome includ evitarea activitatilor sociale, starea cronica de tensiune, probleme de sanatate frecvente, insomnie si epuizare totala. Pentru victima EP, munca nu mai are valoare, nu mai ofera motivatie si nu mai aduce satisfactiile personale de altadata. EP determina inlocuirea entuziasmului cu o atitudine negativa si cu dese remarci cinice, nejustificate. Cum se poate evita o asemenea stare? Cum se poate evita pierderea energiei pozitive a persoanelor care se regasesc – din nefericire, ca victime ale simbiozei EP/ stres – pe toate nivelele sociale si in toate profesiile? Considerand corecta ideea ca factorul de epuizare profesionala cel mai important este stresul, trebuie mai intai sa-i cunoastem cauzele, pentru a-l evita.
          
          Surse de stres
          
           Doar o parte din ele, considerate cele mai redutabile, indica un lucru in aparenta paradoxal: stresul este indus atat de cauze, de contexte cu incarcatura negativa, cat si de altele, pozitive prin definitie. Iata si o scurta lista, unde ordinea este aleatorie: perfectionismul, responsabilitatile curente, monoparentalitatea, un volum de munca prea mare la serviciu, divortul, doliul, casatoria, o nastere, diverse schimbari in viata cotidiana, lipsa de autonomie, lipsa respectului celor din jur, lipsa stiintei de a comunica, neglijarea mentinerii unei bune stari de sanatate fizica si mintala. O mare parte din populatie, mai ales din societatile industriale avansate, sufera astazi din cauza unor asemenea probleme. Vestea buna este insa ca stresul se poate trata.
          
          Cautarea normalitatii
          
           Fireste, nu exista retete miraculoase, totusi mijloace care sa ne ajute poseda fiecare dintre noi si le poate dezvolta, pentru a invata sa le foloseasca intr-un mod cat mai eficace. Primul punct de urmarit este sa nu se caute eliminarea stresului, ci echilibrarea lui. Pentru a traversa perioadele de stres, pastrandu-ne totodata armonia intregii fiinte, este necesar:
           l sa evitam intretinerea ideilor negative ori a gandurilor la ce poate fi mai rau;
           l sa discutam cu persoanele apropiate despre ceea ce simtim;
           l sa cautam compania persoanelor care stim ca pot sa ne asculte cu-adevarat;
           l sa pastram o atitudine pozitiva, refuzand totodata sa ne minimalizam propria valoare ori sa ne percepem pe post de victima;
           l sa realizam un bilant al interesului, fortelor si slabiciunilor noastre, pentru ca astfel, cunoscandu-le, sa incercam formarea in domenii care ne-ar putea ajuta sa ne reorientam;
           l sa ne acordam mai multa atentie, sa ne pastram in forma, sa practicam in mod regulat un sport, sa avem o ocupatie placuta;
           l la nevoie, sa nu ezitam solicitarea ajutorului;
           l sa invatam sa spunem NU.
           In al doilea rand, trebuie sa avem convingerea ca stresul nu este o boala, ci chiar un atu esential al vietii, cum sustin specialistii. Mai curand un nivel de stres excesiv este cel ce ne pune in pericol si poate favoriza imbolnavirile. Cel mai frecvent, stresul prelungit poate antrena o stare depresiva, anxietate, slabiciune. A invata sa ne gestionam stresul ne poate ajuta sa ne pastram sanatatea la parametri superiori. Dar aceasta ne permite mai ales sa traim mai bine, sa percepem sentimentele de bucurie si de armonie. Nu e deloc de neglijat ideea ca trebuie sa urmarim acea situatie care sa ne faca sa ne simtim bine „in propria piele”! Cautarea starii de bine in lista valorilor noastre reprezinta un prim pas catre dominarea stresului. Atunci cand ne vom da seama ca multi alti semeni traiesc cel putin aceleasi tipuri de dificultati ca si noi, deja propriul stres isi va pierde din agresivitate.