Am ajuns sa nu ne mai miram ca astazi, cand medicina se diversifica si se dezvolta rapid din toate punctele de vedere, la fel de rapid evolueaza si maladiile care parca se afla intr-o competitie vitala cu tratamentele de specialitate. Un astfel de domeniu, vital pentru orice fiinta, este cel legat de hrana si hranire, unde – de asemenea – un fel de voluptate gastronomica aproape indecenta a introdus in mentalitatea colectiva ideea perfida ca nu mancam pentru a trai, ci, invers, traim ca sa mancam, sa ne bucuram cat mai mult, mai des si mai profund papilele gustative. De aici, si o sumedenie de suferinte ale sistemului digestiv si, implicit, ale metabolismului general, pentru a se ajunge absolut firesc si logic la imbolnavirea intregului organism. Aceasta, numai daca nu invatam din timp sa fim precauti, cumpatati si strategia vointei sa nu lipseasca nici din modul nostru de a ne alimenta.
O aniversare, contextul unor sarbatori, o masa duminicala in familie ori cu prietenii sau pur si simplu un mic rasfat culinar si, gata, suntem "pusi pe butuci". Solutia principala este extrem de simpla, insa rareori aplicata: sa nu mananci niciodata prea mult ori alimente prea grele (aici trebuie incluse si combinatiile nepotrivite de mancaruri), deoarece stomacul si intestinele vor reactiona cu promptitudine.
Principalele manifestari nedorite sunt arsurile, spasmele, greata, aerofagia ("inghitirea" de aer), balonarile; poate aparea una dintre acestea sau se pot manifesta mai multe deodata. Senzatia generala neplacuta, generata de asemenea excese alimentare, era considerata pana nu demult ca fiind criza de ficat, insa specialistii sustin ca de fapt este vorba despre indigestie. Explicatia este ca, odata ce am mancat prea mult sau prea greu, am avea nevoie de o cantitate sporita considerabil de suc de origine biliara, pentru dizolvarea grasimilor si absorbtia lor in intestin. Or, aceste secretii sunt si ele limitate, astfel ca pur si simplu nu mai fac fata solicitarilor excesive. In plus, un factor agravant pe care nici nu il luam in seama este faptul ca, asezati la masa, ne miscam din ce in ce mai putin si mai greoi, abdomenul se relaxeaza deloc favorabil unei stari bune de sanatate si, eventual, il ajutam noi insine, desfacand… cureaua.
Intr-o situatie precum cea descrisa mai sus, e nevoie efectiv de un meniu de convalescenta! Unui stomac dilatat si unui intestin flatulent ii vom oferi cantitati importante de legume (marar, sparanghel, telina si praz, cu prioritate), precum si apa, pentru eliminarea respectivelor simptome. In acest fel va aparea si senzatia de satietate cu ajutorul unui numar mic de calorii. Supele sunt ideale, la fel si laptele (de preferat sa fie semidegresat), insa a doua zi dupa festinul cu bucluc. Apoi va fi cazul sa oferim sistemului digestiv un ragaz fara alimente, inainte de a manca ceva mai consistent (de pilda peste sau pasare), evitand astfel "rontaitul" de te miri ce dintre mese, care favorizeaza balonarile si lasand intestinul sa se linisteasca dupa etapa "emotionala" parcursa. Este, de asemenea, necesar sa uitam o vreme de fructele confiate, de fripturi si de alimente ce contin asa-numitele grasimi ascunse (pizza, produse fast-food si de patiserie etc.), dar si – la fel de important – sa nu uitam sa facem miscare cat mai multa. Simplul mers pe jos sau pe bicicleta, inotul si schiatul mersul pe role ne vor ajuta si sa ne recuperam forma fizica, si formele agreabile ale corpului.
Exista, desigur, si tratamente medicale ale efectelor neplacute post-festum. Astfel, indigestia poate fi depasita mai repede si fara suferinte prea mari cu preparate precum citratul de betaina, care favorizeaza motricitatea gastro-intestinala si secretiile digestive aflate in deficit dupa mesele abundente. Retineti insa ca ar fi ideal sa va sfatuiti cu medicul curant, atunci cand acesta va va prescrie tratamentul, caci – spre exemplu – un medicament care contine acid acetilsalicilic (aspirina) este susceptibil de a antrena efecte secundare digestive. In acelasi sens, bicarbonatul de sodiu continut de diverse medicamente poate sa reduca aciditatea gastrica, frecvent intalnita dupa un ospat.
In caz de arsuri la stomac persistente, antiacizii usori sunt in general eficace, iar impotriva balonarilor si flatulentelor exista de asemenea medicamente cu efect pozitiv remarcabil. Pe de alta parte, se pot utiliza si produse pe baza de plante cu proprietati colagoge (care favorizeaza evacuarea bilei, substanta ce spuneam ca participa la digerarea grasimilor ingerate) si coleretice (cu efecte similare): anghinare, curcuma sau tumeric, boldo (arbust tropical cu efecte curative excelente in asemenea cazuri), fumarita. Cu o mentiune deosebit de importanta: chiar daca majoritatea produselor farmaceutice destinate situatiilor despre care vorbim se pot cumpara fara reteta medicala, totusi nu ocoliti parerea avizata a unui specialist, fie el medic, farmacist ori fitoterapeut.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii