Ce este o superbacterie?
Klebsiella
Bacteria Klebsiella, care provoaca pneumonia, poate ucide un adult zdravan in doar 72 de ore. Ea este gasita de obicei in infectii provocate de rani si arsuri si duce la infectii ale plamanilor sau tractului urinar. Riscul este major mai ales pentru bolnavii cronici si aflati deja in unitati spitalicesti – doar in Marea Britanie s-au inregistrat anul trecut cateva mii de asemenea infectii. Dar adevarata preocupare e legata de transformarea Klebsiellei intr-o superbacterie – acest lucru se intampla atunci cand ea produce anumite enzime capabile sa distruga antibioticele. Pana in prezent, 11% dintre cazurile de infestare cu Klebsiella au prezentat rezistenta la multe tipuri de antibiotice, dar au cedat in fata celei mai puternice clase de antibiotice cunoscute, carbapenemele.
Pseudomona
O alta bacterie care a suferit mutatii in ultima vreme este Pseudomona. Ea se gaseste in sol si poate ataca si ucide persoanele cu un sistem imunitar compromis. Pacientii cu arsuri severe, diabeticii si cei suferinzi de fibroza chistica, dintre care 80% au deja in plamani aceasta bacterie, sunt cei mai expusi. Numarul celor afectati de Pseudomona a crescut cu 26% intre 2004 si 2008 in Marea Britanie, ajungand la 4000 de cazuri, in vreme ce peste Atlantic, in Statele Unite, situatia este si mai ingrijoratoare: bacteria a devenit principalul amenintator de vieti, in cazul pacientilor cu probleme pulmonare.
E.coli
Pe langa forma obisnuita, putin periculoasa, exista si o varianta dificil de tratat a acestei bacterii intestinale, ce cauzeaza infectii ale tractului urinar. Aceasta produce o enzima capabila sa distruga antibioticele si rezistenta ei la medicamente este foarte mare. Dar ramura identificata la legumele contaminate din Germania s-ar fi imbogatit, spun specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, si cu alte doua tipuri de gene: E. Coli enteroagregativ si E.Coli enterohemoragic, dobandind, astfel, o structura care n-a mai fost intalnita pana acum.
MRSA
Specialistii se tem ca o noua varianta de MRSA ar fi aparut, ca urmare a unei mutatii aparute la nivelul MRSA „clasica”, de spital, care s-ar fi combinat cu un tip de MRSA din exterior, asa-numita „MRSA de comunitate”. Aceasta varianta provoaca o pneumonie atipica, manifestata prin distrugerea tesutului pulmonar. „Exista dovezi ca MRSA a devenit mult mai agresiva si, din aceasta cauza, numarul deceselor provocate de pneumonii atipice a crescut considerabil, chiar si in tarile civilizate”, explica prof. Mark Enright, de la Colegiul Imperial din Londra.
Gonoreea
Aceasta bacterie, ce provoaca o binecunoscuta boala cu transmitere sexuala, a dezvoltat, de asemenea, o forma rezistenta la antibiotice. Numarul cazurilor de boala gonoreica rezistente la antibioticul folosit in mod obisnuit pentru starpirea bacteriei, ciprofloxacin, a crescut cu circa 30% in ultimii zece ani. „Exista temeri justificate ca in cativa ani antibioticele nu vor mai putea actiona deloc impotriva gonoreei”, spune dr. David Livermore, directorul Directiei de monitorizare a rezistentei la antibiotice din cadrul Ministerului britanic al Sanatatii.
Antibiotice, doar atunci cand e cazul
De aproape un secol, antibioticele au avut un impact de-a dreptul miraculos in privinta mortalitatii umane, dar, spun medicii, acest lucru a avut un pret: cresterea rezistentei bacteriilor fata de antibiotice. Intr-un recent raport al Academiei Europene de Stiinta era subliniata concluzia ca, daca utilizarea actualelor antibiotice va continua, numarul deceselor provocate de infectii tratabile anterior va creste enorm. Prin urmare, se recomanda stoparea folosirii pe scara larga a medicamentelor existente, pentru a incerca incetinirea ratei de crestere a rezistentei la antibiotice. „Din pacate, multi medici recomanda antibiotice pentru cele mai banale raceli si astfel nu lasa organismul sa lupte impotriva microorganismelor, fapt care, ulterior, are efecte grave asupra sistemului imunitar, avertizeaza Livermore. El spune ca introducerea medicamentelor pe scara larga, in tarile sarace, a avut initial efecte benefice, reducand mortalitatea, dar acum, folosirea abuziva de antibiotice duce, invariabil, la aparitia unor superbacterii ce pot declansa epidemii pustiitoare.
Superbacteriile, produse deliberat?
Intr-o asemenea situatie care se poate transforma oricand intr-un cosmar planetar, intrebarea se impune de la sine: oare nu se pot produce noi antibiotice, capabile sa faca fata provocarii reprezentate de superbacterii? „Cercetarile privind producerea unor antibiotice mai performante sunt esentiale. Din pacate insa, marile companii farmaceutice nu investesc in astfel de cercetari, care costa milioane de euro si necesita ani intregi de testari si studii. Aceste companii prefera sa fabrice medicamente de cursa lunga, ca de pilda cele pentru boli cronice sau afectiuni cardiace, in locul antibioticelor, care nu se folosesc decat timp de cateva zile”, afirma prof. Enright. Riscul la care omenirea se expune netinand seama de acesti asasini din umbra este imens. Iar specialistii considera ca, in cazul declansarii unor epidemii, mai ales in tarile lumii a treia, situatia nu ar putea fi tinuta sub control. „Este o problema serioasa si nu o putem rezolva, deocamdata.
MIHAELA VLAD
Comentarii