„Mica istorie” este cea care da, uneori, sarea si piperul „marii istorii” – spunea candva un critic de arta. Dar pentru asta, trebuie sa stii sa descoperi detaliile. Si Simone Forri, expertul cu pricina, dadea un exemplu punand intrebarea: unde este autoportretul lui Michelangelo in Capela Sixtina? Ei bine, vestita suita de fresce faurita de Michelangelo adaposteste discret doua portrete ale marelui renascentist: primul este capul personajului Holofern (taiat de Judith), iar al doilea este in „Judecata de Apoi”, pe pielea jupuita pe care o tine in mana Sf. Bartolomeu. Ingenioasa metoda de a se autoimortaliza in compozitia unor lucrari a fost folosita si de multi alti maestri si este o placere s-o descoperim.
Astfel, una dintre cele mai cunoscute panze ale secolului XIX este „Libertatea conduce poporul” (1830), capodopera emblematica a lui Eugcne Delacroix. Sunt trei personaje centrale: femeia dezlantuita, baiatul revolutionar (Gavroche) si barbatul cu joben, care este chiar marele pictor romantic.
Nici furiosul Caravaggio nu s-a dat la o parte de la o astfel de tehnica usor narcisista dar cu mult bun simt. In a sa capodopera „David tinand capul lui Goliat”, autoportretul lui Michelangelo Merisi zis Caravaggio (dupa locul de nastere) este chiar capul desprins de trup al uriasului filistin. Reintorcandu-ne la Vatican, sa dezvaluim faptul ca Michelangelo mai este prezent in celebra fresca „Scoala din Atena” (770 cm x 500 cm), unde personajele centrale sunt Platon si Aristotel, primul fiind chiar autorul lui „Moise incornorat” (Stanza della Segnatura, Palatul apostolic Vatican).
Multe lucrari de referinta ne aduc cu discretie in prim-plan personaje interesante din „mica istorie” pe care au trait-o autorii lor. Daca toti cunoastem febra zvapaiatului dans „French can can”, ar trebui sa stim si cine au fost principalele dansatoare care l-au facut nemuritor. De acest aspect s-a ocupat patimas Toulouse-Lautrec, cel care le-a imortalizat pe jucausele Louise Weber (zisa „La Goulue” sau „Nesatula”) si Jane Avril, cea care primea ovatii la Moulin Rouge si care a facut furori si la Londra. Si, apropo de Lautrec, barbatul scurt de picioare (avea sub 1,50 metri din cauza unei boli a oaselor), acesta apare cu o statura normala in panza „Moulin Rouge”, fapt care ne induioseaza de fiecare data cand o admiram.
Cine a fost marea iubire a lui Francisco de Goya? Mica istorie ne spune ca ducesa de Alba, cea care ar fi eternizata prin „scandaloasa” panza „Maja dezbracata” – capodopera confiscata de Inchizitie din cauza „obscenitatii” (este primul nud de femeie la care apare limpede parul pubian). Era metresa primului ministru spaniol si, ramanand la metrese, stim ca amanta de o viata a lui Victor Hugo a fost actrita de mana a doua Juliette Drouet. Dar inainte de a-l cuceri pe marele romantic francez, Juliette a fost iubita sculptorului elvetian James Pradier. Unde si-a imortalizat iubirea Pradier? Ei bine, tocmai in Place de la Concorde, ea simbolizand Strasbourg in ansamblul monumental de pe Champs-Élysées… Dar metresele abunda in arta, caci fara muze lumea ar fi mult mai anosta. Renoir, si mai ales Manet, le-au facut celebre, caci a sa „Olympia” a fost de fapt apetisanta Victorine Meurent, un model ravnit de toti maestrii.
PAUL IOAN
Comentarii