Dealul Feleacului, situat la doar 7 kilometri de municipiul Cluj-Napoca, este considerat o perla ascunsa în inima Transilvaniei. Situat la o altitudine medie de 711 metri, satul este o combinatie de frumusete si traditii istorice, a carui istorie începe la 1 iulie 1366, când regele Ludovic I a autorizat colonizarea a 20 de familii de graniceri români din Marginimea Sibiului, pentru a proteja drumul spre Turda de hoti si de tâlhari.
In 1488 a fost ridicata, cu ajutorul material si moral al lui Stefan cel Mare, biserica a functionat ca locas de rugaciune ortodox pâna în 1700, dupa ocuparea Ardealului de austrieci si impunerea greco-catolicismului.
A devenit biserica greco-catolica pâna în 1948, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Finalizata în 1516, pe locul unei biserici mai vechi din lemn, este o lucrare autentica a arhitecturii medievale românesti. Din 1949 a redevenit biserica ortodoxa cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”.
A fost considerata ctitorie a lui Stefan cel Mare, fiind asemanatoare cu multe biserici din Moldova construite în aceeasi perioada, iar contextul îl reprezinta alianta încheiata la 12 iulie 1475, cu regele Matei Corvin, prin care voievodul moldovean a primit doua domenii si numeroase sate în Transilvania.
Biserica este un monument de arhitectura gotica de tip biserica-sala cu doua travee boltite în cruce pe ogive si absida poligonala decrosata cu bolta pe nervuri. Prezinta picturi murale si icoane din secolul al XVIII-lea si a fost restaurata în 1925 sub patronajul regelui Ferdinand I al României.
Lucrarile au fost conduse de arhitectul maghiar de origine germana din Banat, Károly Kós; nava bisericii a fost prelungita spre vest, iar spre nord s-a construit un turn-clopotnita în care se gaseste un clopot fabricat în 1680. Finalizarea acestora este atestata de o placa aplicata pe un perete al bisericii dupa finisarea renovarilor.
Din vechiul edificiu s-au conservat fereastra circulara a altarului, soclul exterior si portalurile de vest, iar în interiorul bisericii singurele picturi ramase sunt portretele unor proroci, realizate într-o maniera întâlnita si la biserica din Dolhestii Mari, judetul Suceava.
Schimbarea hramului în „Cuvioasa Paraschiva” a fost facuta ca urmare a scoaterii în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolica, asa cum este mentionat în arhiva Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. Biserica este înscrisa pe lista monumentelor istorice ale judetului Cluj si a functionat permanent ca un focar de credinta si cultura.
In amintirea voievodului Stefan cel Mare, la sfârsitul secolului al XIX-lea, s-a instalat în apropierea bisericii un bust al acestuia, iar în curtea vestica a bisericii se gaseste bustul profesorului Stefan Micle, a carui casatorie cu poeta Veronica Micle a fost oficiata la aceasta biserica.
IRINA STOICA
Comentarii