În contextul intensificarii suspiciunilor privind utilizarea nedeclarata a inteligentei artificiale (AI) în literatura, initiativele care îsi propun sa certifice originea umana a cartilor câstiga teren.
Sisteme de verificare create în Marea Britanie, Franta si Germania au fost prezente saptamâna trecuta în cadrul celui mai mare târg de carte din lume, Târgul de la Frankfurt, unde impactul AI asupra creatie literare a suscitat dezbateri aprinse.
Demersul a capatat amploare dupa mai multe polemici recente, cea mai mediatizata referindu-se la scriitorul haitiano-canadian Thélyson Orélien. Acuzat pe retelele de socializare de utilizarea AI pentru redactarea primului sau roman, scriitorul a negat cu vehementa acuzatiile.
În Franta, subiectul a provocat un „adevarat seism” în mediul editorial, a explicat Charlotte Allibert, cofondatoarea Librinova, o platforma de autopublicare si agentie literara. Platforma propune certificarea „creatie umana”. Pentru a o obtine, autorii îsi supun lucrarea unei analize realizate de un program de detectate a utilizarii AI, urmata de un interviu cu un evaluator care examineaza procesul de scriere. Aproximativ 200 de lucrari au fost certificate pâna în prezent, informeaza AFP/Agerpres.
Potrivit lui Allibert, acest demers raspunde unei temeri în crestere a scriitorilor, în special a autorilor care îsi publica singuri operele. „Le este din ce în ce mai teama ca vor fi banuiti de utilizarea AI”, a subliniat ea.
„Literatura organica”
În Regatul Unit, start-up-ul Books By People a lansat de asemenea o versiune de certificare, înregistrata oficial saptamâna aceasta la Oficiul britanic pentru proprietatea intelectuala.
Lucrarile trebuie sa raspunda criteriilor de „literatura organica” definite de companie. Potrivit acestora, autorul trebuie sa fie cel care a scris textul initial, fiind permisa totusi o utilizare limitata a AI, în special pentru corectarea ortografica sau gramaticala.
„Ne dorim sa cream un cadru global, transparent si fiabil pe care editorii si scriitorii sa se poata baza”, a explicat Esme Dennys, cofondatoarea initiativei. Editorii pot folosi dispozitivul contra unei taxe, dupa care pot solicita ca volumele scrise de autorii lor sa poarte eticheta Books By People (Carti scrise de oameni). Cinci edituri independente s-au alaturat proiectului, care urmeaza sa anunte noi membri în lunile viitoare.
În Statele Unite, asociatia scriitorilor Authors Guild a introdus eticheta „scrisa de un om”, pe care scriitorii o pot aplica pe volumele lor pe baza unui sistem de autocertificare. 6.500 de carti au obtinut deja aceasta mentionare. Controversa legata de Thélyson Orélien a izbucnit în septembrie dupa ce un mesaj de pe platforma X, vizionat de 5 milioane de ori din 21 septembrie, afirma ca acest scriitor de 38 de ani a utilizat AI pentru a-si redacta romanul de debut „C’était ça ou mourir”. Descoperirea a fost facuta cu un instrument care detecteaza textul generat de AI.
Scriitorul a respins acuzatiile si a denuntat atacuri motivate, a spus el, de rasism. Polemica a condus însa la excluderea lui din selectia prestigiosului premiu Goncourt.
Si alte cazuri au generat dezbateri în 2026. La începutul anului, editura Hachette a anulat lansarea romanului horror „Shy Girl” de Mia Ballard în Statele Unite si a retras cartea de la vânzare în Regatul Unit în urma acuzatiilor de utilizare a AI.
Mia Ballard a negat în New York Times ca ar fi utilizat AI, dar a recunoscut ca o cunostinta pe care o angajase ca sa-i editeze cartea a recurs la AI. În ciuda acestor scandaluri repetate, unii actori din industria cartii sunt sceptici în legatura cu ideea unei etichete.
Dispozitivele actuale autorizeaza o utilizare minimala a AI, cum ar fi pentru cercetare sau corectare, însa sunt si voci care se tem ca asta lasa o marja prea mare de interpretare.
Alte voci îsi exprima îngrijorarea în legatura cu modul prea facil prin care pot fi ocolite controalele impuse de aceste initiative incipiente, cartile generate de AI riscând sa ajunga sa fie considerate opere scrise de oameni. Sebastian Guggolz, presedintele Asociatiei editurilor si librariilor germane, considera ca sectorul cartii se confrunta cu dificultati de definire a unei strategii pe care apoi sa o adopte.
„Întrebarea trebuie pusa într-un mod mai aprofundat si trebuie sa fie adresata fiecarui individ si întregii profesii: cum putem face ca practicile noastre sa fie mai transparente?”.
NICUSOR DINCA
Comentarii