Scriitorul si jurnalistul George Orwell (1901-1950, autorul romanelor „Ferma animalelor”, 1945, si „1984”, 1949) a fost cel care a promovat primul expresia „razboi rece”, în eseul sau „Tu si bomba atomica”, publicat la 19 octombrie 1945 în ziarul londonez „Tribune”. Nu peste mult timp, sintagma „razboi rece” a dobândit o acoperire cât se poate de concreta si de trista, definita ca fiind tensiunea politico-militara dintre cele doua superputeri – URSS si SUA (foste aliate antinaziste). Acea stare de tensiune a cunoscut câteva momente dramatice, în care pericolul declansarii unui conflict nuclear a fost urias.
Reactii umane si riscul maxim
Între 14 si 28 octombrie 1962 s-a desfasurat ceea a intrat în istorie drept „Criza cubaneza a rachetelor balistice”. În mai 1962, Nikita Hrusciov cazuse de acord cu Fidel Castro sa plaseze în secret rachete nucleare în Cuba. La 14 octombrie 1962, avionul de spionaj american U-2 a fotografiat rachetele. Imediat, SUA au facut o blocada navala totala în jurul Cubei, fapt care l-a cam suparat pe Hrusciov, care i-a trimis o scrisoare dura lui Kennedy. Dar negocierile secrete au condus la dezamorsarea uriasei crize: URSS si-a retras rachetele din Cuba, la fel si SUA din Italia si Turcia, iar blocada a fost ridicata la 20 noiembrie 1962…
Ceea ce nu foarte multa lume stie este incidentul de o periculozitate exceptionala care s-a petrecut la 27 octombrie 1962, deci chiar în timpul tensiunii maxime dintre SUA si URSS. Lucrurile s-au desfasurat în modul urmator. Radarele a unsprezece distrugatoare americane si radiolocatoarele de la bordul purtatorului de avioane „USS Randolph” au descoperit faptul ca submarinul sovietic B-59, propulsat cu motoare diesel si având la bord arma nucleara, face manevre foarte aproape de linia de demarcatie stabilita de SUA pentru blocada navala a Cubei. În aceste circumstante, americanii au lansat în preajma submarinului grenade de adâncime încarcate cu explozibil, pentru a forta nava din adâncuri sa se ridice la suprafata. Vazând acele obiecte „inamice”, capitanul submarinului sovietic, Valentin Savitski, s-a speriat si a crezut ca a început razboiul.
El a dorit imediat sa lanseze torpila nucleara de care dispunea. Numai ca regulamentul cerea unanimitatea lansarii nucleare de catre capitan, secund si ofiterul politic. Legatura cu Moscova nu a putut fi stabilita si atunci secundul Vasili Arkhipov s-a opus. Lansarea torpilei nucleare care ar fi dus la declansarea unui razboi nuclear nu s-a produs… Arkhipov, avansat ulterior viceamiral, a devenit un erou în SUA si pe plan mondial, fiind considerat de catre Thomas Blanton (director al Arhivei Securitatii Nationale din SUA) „barbatul care a salvat lumea”.
Greseli incredibile
Incidentul cu submarinul sovietic B-59 a dovedit ca profunzimea Crizei rachetelor din Cuba a fost mai mare în adâncuri. Numai ca „greselile de risc nuclear” din timpul Razboiului Rece au fost mai multe si de o gravitate „incendiara”. Cu alt prilej vom vorbi despre alarma de atac sovietic asupra SUA, din 1979, despre „scaparea a doua bombe nucleare” americane deasupra statului North Carolina (1961) si despre alarma falsa din URSS, din 1983, când s-a crezut ca SUA au lansat rachete balistice…
PAUL IOAN
Comentarii