Controversata problema a „capturarii papei” din palatul sau de la Vatican este si astazi dezbatuta de istorici, unii dintre ei negând faptul ca Hitler ar fi mers cu „tupeul” asa departe. Numai ca circumstantele contrazic acest lucru. Si asta pentru ca in vara lui 1943, Hitler era foarte suparat pe italieni si pe regele lor Vittorio Emanuelle al III-lea.
Amiralul Canaris intervine
A existat un ordin al lui Hitler de rapire a papei Pius al XII-lea, in septembrie 1943? Cel putin asa a sustinut fostul general SS Karl Wolff in timpul Procesului de la Nüremberg. Dorind sa para in fata instantei un fel de erou, Wolff a mai declarat ca el insusi s-a „strecurat” la Vatican si l-a avertizat pe papa. Ulterior, Karl Wolff (1900-1984) a dat mai multe interviuri pe aceasta tema, majoritatea informatiilor aparând in „L’ Avvenire d’Italia”.
Aliatul de nadejde al Germaniei, Benito Mussolini, fusese inlaturat din functia de prim-ministru in iulie 1943 si se promova de la Roma o politica antinazista. Pe de alta parte, führerul i-ar fi spus textual unui apropiat ca „Vaticanul a devenit un cuib de spioni ai aliatilor si ca face propaganda antinazista”. De asemenea, o data cu ocupatia germana a Vatican City, toate comorile de arta sa fie aduse in Germania. Culmea!, Hitler era convins si ca papa Pius al XII-lea ar fi ajutat la indepartarea lui Mussolini.
O alta varianta confirma complotul de rapire, dar afirma ca personajul cheie n-a fost Wolff, ci amiralul Wilhelm Canaris, seful serviciilor de contrainformatii germane. Acesta ar fi convocat in secret, la Venetia, o intâlnire cu omologul sau italian Cesare Amè, pe care l-ar fi informat despre plan. Ulterior, Amè a raspândit vestea si totul a cazut de la sine. Martori la intrevedere au fost doi colonei germani, care ulterior au participat la complotul anti-Hitler din 20 iulie 1944. Fiul unuia dintre coloneii SS, Wesselvon Loringhoven, a confirmat in 1972 continutul intâlnirii secrete Canaris – Amè.
Mai multi cercetatori printre care John Cornwell si Dan Kurzman (corespondent extern la „Washington Post”) au confirmat existenta planului de deportare a papei Pius al XII-lea, dar documentele din arhiva SS au fost distruse. Asa au disparut, probabil, si rapoartele prin care Karl Wolff ii solicita lui Hitler sa revoce ordinul. Dar Hitler nu a facut-o, caci nu-i mai pasa de un mare scandal european.
Impiedicarea instalarii unui guvern italian antigerman, Hitler ar fi putut stavili opozitia Vaticanului fata de „Marea razie a Romei”, care ar fi avut drept scop deportarea evreilor. Mii de evrei au fost dusi la Auschwitz fara ca papa Pius sa se opuna (dar se oferise sa plateasca Berlinului rascumpararea lor).
Opinii diverse
Mai mult, unii istorici sustin ca prezenta papei la Vatican il asigura pe Hitler ca britanicii nu vor bombarda Roma (unde se afla centrul comunicatiilor naziste cu restul Italiei). Daca numai o bomba ar fi cazut peste palatul Vatican, führerul ar fi facut imediat o propaganda antibritanica eficienta in lumea catolica. O alta intoxicare a fost si informatia conform careia papei i se pregatise un palat pentru exil, in Luxemburg.
PAUL IOAN
Comentarii