Ne entuziasmam cu totii in fata artistilor geniali, indiferent ca ei exceleaza in domeniul literaturii, al muzicii, sculpturii ori picturii. Poate ca multi dintre noi ar da orice sa poata avea o masina a timpului care sa le permita ca, macar pentru cateva clipe, sa se afle in preajma unor asemenea genii.
Totusi, adesea compania unui geniu nu era un lucru prea placut, iar exemplul cel mai graitor in acest sens il constituie poate cel mai mare sculptor al tuturor timpurilor, Michelangelo Buonarroti.
Inzestrat artist, dar si literat – ni s-au pastrat de la el peste 300 de poeme, vadind un extraordinar talent de versificator – Michelangelo a avut insa si multe fatete mai putin placute si cu atat mai putin onorabile.
De pilda, stiati ca el si-a inceput prodigioasa cariera nu ca artist original, ci ca falsificator? In 1496, el a copiat o statuie romana, „Amor dormind”, a ingropat-o in pamant, pentru a-i conferi „patina timpului”, dupa care a dezgropat-o, alaturi de cativa prieteni care nu stiau nimic, si a dat-o drept originala, reusind sa o vanda cardinalului Riario pentru o mare suma de bani.
Convins de geniul sau, Michelangelo era un om extrem de patimas si invidios. Cand Rafael a fost ales de papa Iulius al II-lea sa picteze Capela Sixtina, el a tesut numeroase intrigi pentru a-i fura lucrarea. Dezamagit si mandru, Rafael l-a convins pe papa sa-l aleaga pe foarte tanarul Michelangelo, sperand sa demonstreze ca acesta, desi un sculptor genial, nu avea acelasi talent la pictura. Evident, s-a inselat amarnic…
Orgoliul l-a determinat pe Michelangelo sa se picteze pe sine insusi in multe lucrari. Cel mai faimos asemenea autoportret apare in fresca Judecatii de Apoi, care acopera un perete intreg din Capela Sixtina.
Aici, Sfantul Bartolemeu tine in maini pielea unei fete care pare sa fie cea a lui Michelangelo. Tot orgoliul l-a determinat sa faca un lucru pe care nimeni nu indraznise: sa transforme un bloc urias de marmura, numit „Gigantul”, care zacea nefolosit de 40 de ani, intr-o superba sculptura – capodopera a Renasterii – David, cu o inaltime de aproape 6 metri.
Michelangelo nu a fost niciodata casatorit si nu a avut copii, dar se pare ca ar fi avut numeroase relatii, atat cu barbati, cat si cu femei. Era o fire ursuza, neprietenoasa, spre deosebire de seraficul Rafael. Chiar daca acumulase, gratie talentului sau, o avere considerabila pentru acele vremuri, traia intr-o mizerie de nedescris. Rareori isi schimba hainele si era total certat cu igiena. Se spune ca atunci cand a murit vesmintele sale erau atat de murdare incat pur si simplu a trebuit sa-i fie razuite de pe trup!
Aspru cu sine insusi si cu cei din jur, Michelangelo nu se sfia niciodata sa-si spuna parerea, care, de cele mai multe ori, era critica, el fiind un cusurgiu neintrecut. In tinerete, unul dintre colegii alaturi de care ucenicea, Pietro Torrigiano, a fost atat de enervat de jignirile aduse de Michelangelo, incat l-a izbit cu pumnul in nas, lasandu-i-l permanent deformat.
GABRIEL TUDOR
Comentarii