Acum mai bine de doua secole, un tanar murea intr-o celula mucezita din inchisoarea pariziana Temple. Atunci, unii au plans moartea urmasului la tronul Frantei, in vreme ce altii au sustinut ca tanarul respectiv nu era decat o victima oarecare a sangeroasei Revolutii Franceze.
Precum se stie, parintii micului Delfin, print mostenitor al Frantei, Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta, fusesera ghilotinati in 1793, iar acesta a fost luat prizoner de catre revolutionari, impreuna cu sora lui mai mica. Conform datelor oficiale si actelor emise de catre autoritatile inchisorii Temple, printul a murit de tuberculoza, la doar zece ani, in 1795. Dar inca nu se uscase bine cerneala pe certificatul ce consfintea decesul prizonierului, ca au si inceput sa apara rumori, potrivit carora regalisti loiali ar fi reusit sa-l salveze, in ultima instanta, pe Delfin, inlocuindu-l cu fiul unui taran. Inima care-si spune taina Aceasta moarte misterioasa a declansat un nesfarsit sir de supozitii si speculatii in jurul destinului celui ce trebuia sa devina regele Ludovic al XVII-lea (1). Acum, dr. Philippe Delorme (3), un savant francez, specialist in medicina legala, spera ca prin analiza ADN a unei inimi mumifiate (2) apartinand, conform traditiei, copilului care a murit in temnita de la Temple, sa dezvaluie in sfarsit adevarul privind identitatea presupusului „print de sange”.
Inima a fost conservata in alcool, fiind pastrata intr-o caseta metalica si a avut parte de peregrinari mai aventuroase decat cele ale legendarului Graal. Ea a fost furata de un medic, regalist fanatic, care a efectuat autopsia cadavrului si care a cerut sa fie transmisa, din generatie in generatie, numai regalistilor autentici sau rudelor regelui decapitat in 1793. Ceea ce s-a si intamplat dupa Restauratia din 1814, cand caseta a fost inmanata membrilor familiei regale de Bourbon, in posesia careia se afla si in prezent. ADN-ul prelevat de la aceasta inima va fi comparat cu cel extras din firele de par ale reginei Mariei Antoaneta, pastrate la un muzeu din Viena si taiate ca suvenir pentru mama sa, regina Maria Tereza, atunci cand tanara printesa a plecat catre Franta, spre a deveni regina acestei tari. O evadare spectaculoasa De-a lungul anilor, ca si in cazul faimoasei printese ruse Anastasia, numerosi au fost impostorii care s-au dat drept prizonierul de la Temple.
Unul dintre ei, Charles-Guillaume Naundorff, a fost chiar considerat multa vreme o persoana credibila. Povestea sa, conform careia ar fi fost drogat cu opium si scos mai apoi din inchisoare intr-o albie mare de lemn, unde se puneau rufele detinutilor, a fost confirmata de unul dintre paznici. Acesta isi amintea ca pe poarta inchisorii ieseau adesea carute in care se afla rufarie pentru spalat si chiar ar fi auzit, dinspre una dintre ele, plansete de copil, dar s-a temut sa ia atitudine, cu atat mai mult cu cat se declara a fi – desigur, dupa ce Revolutia Franceza se incheiase demult si Bourbonii ajunsesera iarasi pe tron – un regalist convins. Daca vom gasi aceeasi amprenta ADN, apreciaza dr. Philippe Delorme, si in inima, si in parul Mariei Antoaneta, atunci putem spune cu certitudine ca enigma este rezolvata, iar zvonurile care au circulat de-a lungul anilor nu au nici un fundament real. Caseta continand inima regala a fost transportata de la Catedrala St. Denis, unde era depozitata, fiind venerata si considerata de multi drept o relicva sacra, intr-un laborator de langa Paris. Cu ajutorul unui bisturiu electronic, din ea a fost prelevata o felie foarte subtire, pentru a fi studiata, operatiune ce s-a dovedit foarte dificila, intrucat inima capatase consistenta unei bucati de roca.
Dupa doua secole, fragmentele ADN nu mai sunt viabile Un alt istoric francez, Phillipe Boiry se declara insa sceptic in privinta posibilitatii ca inima de la St. Denis sa mai poata releva adevarul, asa cum crede Delorme. Aceasta inima a fost tinuta in alcool mai bine de doua secole, a fost furata, aruncata, regasita, taiata si mutilata, incat mi-ar fi greu sa cred ca in ea mai pot fi gasite particule viabile de ADN, care sa permita o identificare sigura. Altfel spus, dupa ce a inflacarat imaginatia a mii de oameni, dand nastere la legende si la o veritabila literatura romantica, o poveste frumoasa si misterioasa refuza sa moara…
Autor: Gabriel Tudor
Comentarii