• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Mistuiti de patima jocului

Mistuiti de patima jocului

3 noiembrie 2010
in Istorii
A A

In ciuda unor conceptii prestabilite, practicantii jocurilor de noroc nu fac parte intotdeauna din pleava societatii, nu sunt cu totii spargatori, proscrisi, infractori sau taietori de frunza la caini. Dimpotriva, in vremurile de demult, cand modalitatile de distractie erau mult mai putin numeroase decat astazi, in jurul meselor de joc se regaseau mai curand reprezentantii lumii bune decat cei de la periferia societatii. Unii dintre ei, desi personalitati marcante ale istoriei, au devenit foarte dependenti de jocurile de noroc. Sa facem cunostinta, in randurile ce urmeaza, cu cativa dintre acestia.

John Montague

 Politician britanic de vaza (1718-1792), John Montague a fost al patrulea conte de Sandwich, urmand cursurile colegiului Cambridge si detinand apoi numeroase functii politice si militare in aparatul statului. De la titulatura lui, dar si de la patima pentru jocul de carti, deriva denumirea moderna de „sandvici”. Contele era atat de ahtiat dupa joc incat, atunci cand isi invita prietenii la o partida de carti, nu mai voia sa stie nici de pranz si nici de cina, cerand servitorilor sa-i puna bucatile de friptura pe felii de paine si sa i le aduca la masa de joc. Obiceiul a fost preluat si de amicii sai, si astfel s-au nascut sandviciurile…

Michel de Montaigne

 O alta personalitate renumita, impatimita, se pare, de jocul numit belota, a fost totodata si unul dintre cei mai influenti scriitori renascentisti din Franta. Michel de Montaigne (1533-1592), considerat mai mult un om de stat decat un literat, in timpul vietii, este parintele „scepticismului modern”. Influenta lui asupra unor genii ulterioare, precum Descartes, Pascal si chiar Shakespeare, a fost extraordinara, iar lucrarea sa, „Eseuri”, ramane una dintre cele mai influente ale literaturii clasice. In 1571 s-a retras, izolandu-se de lume, in turnul castelului sau din Dordogne, unde singura placere pe care si-a mai permis-o au fost cartile, atat cele de citit – caci avea o biblioteca vasta, reunind sute de volume – cat si cele de joc, cu care obisnuia sa-si umple timpul, mai ales in cursul lungilor seri de iarna, in compania putinilor sai prieteni.

Gerolamo Cardan

 Matematician, fizician si savant renascentist, Cardan (1501-1576) este amintit astazi mai ales gratie descoperirilor lui in domeniul algebrei. Dar trebuie amintit ca el a fost un pasionat jucator de sah si un practicant avid al jocurilor de carti. A scris chiar o carte despre jocurile ce implica sansa si probabilitatile – Liber de ludo aleae. Aceasta contine primele elemente ale calculului probabilitatilor, dar si un capitol referitor la cele mai eficiente metode de a trisa la carti! El a inventat totodata si lacatul cu cifru, axul cardanic, folosit si astazi la autovehicule, iar cercetarile sale au dus la realizarea primei tipografii de inalta viteza. De asemenea, a avut contributii in hidrodinamica si a publicat doua enciclopedii de stiinte naturale.

Rene Descartes

 Un alt reputat savant si filosof care a impartasit placerea jocurilor de noroc a fost René Descarte (1596-1650). Initial, el chiar intentiona – marturie stau scrisorile trimise rudelor – sa faca o cariera in acest domeniu, dupa ce finalizase studiile juridice. Ideea nu era noua, intrucat chiar multi nobili scapatati din epoca incercau sa-si rotunjeasca veniturile apeland la noroc. Din pacate, pierderile banesti inregistrate l-au facut sa revina la initiative mai serioase, cu toate ca patima de cartofor nu l-a parasit niciodata pe acest ilustru ganditor, supranumit „parintele stiintei moderne” si care a avut drept deviza: „Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist”. Ar fi putut spune, la fel de bine, si „Joc, deci nu cuget”!

Carol II

 Acest fiu al regelui englez Carol I, decapitat in urma Revolutiei burgheze din 1642, n-a repetat greselile tatalui sau, pastrandu-si capul pe umeri, in schimb a facut altele, mai putin grave. Cert este ca aceste greseli i-au fost trecute cu vederea de poporul regicid, care l-a numit „monarhul vesel”, dar l-a si simpatizat pentru viciile sale omenesti. Desi n-a avut nici un fiu legitim, se spune ca monarhul ar fi fost parintele a aproape o suta de copii bastarzi, avand amante carora nici nu le mai stia numele si numarul. N-a fost singura lui pasiune majora in viata, o alta fiind legata de jocurile de noroc. Suveranul a incredintat demnitarilor sai fraiele guvernarii si el s-a lasat prada patimii pentru joc, practicand „podul”, un joc de carti care a facut furori in saloanele nobiliare din Anglia, dar si alte jocuri „de import”, precum „scatul” sau „belota”.

Casanova de Seingalt

 Cand spunem astazi „Casanova”, ne gandim in primul rand la un afemeiat notoriu. Totusi, adevaratul Casanova a fost un personaj distins al societatii europene a epocii sale, un playboy avant la lettre, cunoscut nu doar ca aventurier, dar si ca avocat si scriitor talentat. La varsta de 21 de ani, el si-a propus sa faca avere din jocul de carti, in postura de cartofor profesionist, dar a abandonat, proiectul marturisind la batranete, in memoriile sale, ca „nu aveam nici prudenta de a abandona jocul cand sortii imi erau potrivnici, nici suficienta intelepciune spre a ma controla, atunci cand castigam mana dupa mana”. Casanova a jucat la loterie si a fost un maestru al unor jocuri de carti la moda in secolul XVIII, precum basset, faro, piquet, biribi, primero, cuinza sau whist, foarte apreciate pana si inaltul cler! Interesant e faptul ca, desi un mare pacatos, dupa toate standardele, Casanova a fost o persoana deosebit de credincioasa si, pana la moarte, un catolic devotat. Printul Charles de Ligne, unul dintre contemporanii care l-au cunoscut, declara, fascinat: „Este un om extraordinar si nu se afla pe lume nici un lucru pe care el sa nu-l poata realiza, daca-si pune in gand asta”.

Fiodor Dostoievski

 Poate cel mai influent scriitor rus din toate timpurile, cu o viata aventuroasa si zbuciumata si o opera titanica, Dostoievski a fost, putem spune, o victima a dependentei de jocurile de noroc, care i-au ruinat viata. Paradoxal insa, unele dintre cele mai stralucite romane ale lui se datoreaza, intr-o mai mica sau mai mare masura, tocmai acestei patimi. De pilda, ultimul capitol din „Crima si pedeapsa” a fost scris in doar trei zile, pentru ca altfel risca sa nu primeasca din partea editorului o suma de bani in avans, de care avea nevoie ca de apa, pentru a-si putea satisface patima pentru joc. Jocurile de noroc au constituit si o sursa de inspiratie pentru romanele sale – cea mai elocventa dovada fiind „Jucatorul”, poate cea mai buna introspectie psihologica realizata vreodata in mintea unui om dependent de jocurile de noroc.

Claude Monet

 Intemeietor al miscarii impresioniste si unul dintre cei mai influenti pictori ai secolului XIX, Claude Monet a fost inca de copil atras de pictura, dar arta traditionala nu-l atragea. Voia altceva si atunci cand l-a intalnit pe Auguste Renoir, un artist care impartasea viziunea sa asupra artei, a legat cu acesta o prietenie trainica. Situatia lui materiala era insa dificila si spre a se intretine a fost nevoit sa se angajeze ca postas. Dar pasiunea lui pentru loterie i-a fost de bun augur: in 1891 a castigat o suma uriasa la Loteria Franceza, suma ce i-a permis sa se dedice pentru totdeauna picturii si sa lase omenirii numeroase capodopere artistice.

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Controverse privind cazul Roswell

Urmatorul Articol

Comorile vii din Madagascar

Articole Similare

Istorii

Neverosimilul meci de sah

30 iunie 2025

În vara anului 1924, în inima fostului Imperiu Tarist transformat în tânara...

Istorii

Sakae Oba, „vulpea din Saipan”

23 iunie 2025

Fidelitatea si obedienta militarilor japonezi care au luptat în cel de-al Doilea...

Istorii

Statuia judecata pentru crima

16 iunie 2025

În lumea Greciei antice, justitia nu se oprea doar asupra oamenilor: uneori...

Istorii

Pham Xuan An, maestrul spionajului vietnamez

9 iunie 2025

Una dintre cele mai fascinante si enigmatice figuri ale Razboiului din Vietnam,...

Istorii

Audie Murphy, cel mai decorat soldat american

2 iunie 2025

Audie Leon Murphy s-a nascut pe 20 iunie 1925, în Kingston, Texas,...

Istorii

Naufragiul care a dus la întemeierea Africii de Sud

26 mai 2025

Pe 16 ianuarie 1647, o flota formata din trei nave olandeze –...

Urmatorul Articol

Comorile vii din Madagascar

De ce traiesc femeile mai mult?

Acoperisuri

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.