Viata si faptele lui Alexandru cel Mare, ca si moartea si inmormantarea, au devenit legende pentru generatiile ce i-au urmat, legende raspandite mult peste granitele taramurilor cucerite de el. Caci despre viteazul Macedonean exista astazi mituri din China si pana in Islanda, iar figura sa este considerata divina de un trib din Afganistan, ce-l considera pe fiul lui Filip al II – lea drept zeul si stramosul lor. Odata cu trecerea timpului, un val de mister a acoperit tot mai mult disparitia lui Alexandru si astazi ne este greu sa distingem adevarul istoric de legenda. Nu se stie, din pacate, nici unde se afla locul unde si-a aflat vesnica odihna neastamparatul cuceritor…
Trupul cufundat in miere
Strabon, Plutarh si Pausanias, precum si alti autori antici, mentioneaza ca trupul sau neinsufletit ar fi fost inhumat la Alexandria, intr-un mausoleu numit Soma, termen ce inseamna, in greaca veche, „mormant”. Un sarcofag de aur si o constructie grandioasa, menita sa-l adaposteasca pe eroul zeificat care unise lumile greaca si orientala au fost construite cu acest prilej. Cum a ajuns insa cadavrul lui Alexandru, mort la Babilon, tocmai aici?
Potrivit lui Diodorus Siculus, trupul a fost imbalsamat si cufundat in miere, pentru a scapa neatins de caldurile toropitoare ale desertului si, dupa o calatorie de doi ani, convoiul funerar a sosit in sfarsit in Egipt. In fruntea sa se afla fratele nevolnic la minte al lui Alexandru, Filip Arhideus, pe care generalii macedoneni il alesesera succesor la tron. Care era destinatia finala a convoiului este greu de spus. Unii sustin ca ar fi fost oaza Siwah, unde oracolul lui Ammon confirmase, cu cativa ani in urma originea divina a lui Alexandru.
Dar cel mai probabil este vorba de Alexandria egipteana, unde Ptolemeu Lagos sustine ca ar fi fost inhumat, poate si pentru a implini astfel profetia prezicatorului favorit al lui Alexandru, Aristander, ce spusese candva „tara unde trupul lui va fi inmormantat va deveni cea mai prospera din lume”.
Cautari zadarnice
Cert este ca, atunci cand procesiunea funerara a ajuns in Siria, o armata trimisa de generalul Perdicas a interceptat-o, cautand sa fure trupul lui Alexandru, spre a-l duce la Aigai, in Macedonia. A avut loc o lupta, in urma careia oastea lui Perdicas a fost infranta si convoiul si-a continuat drumul spre apus, ajungand in cele din urma la tinta finala a calatoriei, Alexandria. Putem localiza Soma pe harta stravechiului oras?
Unii arheologi au sugerat ca ar fi fost la intersectia strazilor Horreya si Nabi Daniel, anticele L1 si R5, potrivit hartii intocmite din porunca beiului egiptean Mahmud el Falaki, pe la mijlocul veacului XIX, la sugestia lui Napoleon III. Desi in ultimul secol au fost intreprinse numeroase sapaturi arheologice, totusi abia in 1960 o expeditie poloneza a primit dreptul de a cerceta subteranele centrului asezarii. Au fost descoperite numeroase artefacte greci si romane, bai imperiale, apeducte, si, la nivele superioare, doua necropole, case si ateliere arabe. Nu s-a gasit insa nici urma de mormant macedonean. Recent, reputatul arheolog Adriani a sugerat ca Soma s-ar fi putut afla in partea de nord-est a orasului antic, zona mai apropiata de Cartierul Regal.
GABRIEL TUDOR
Comentarii