Proiectul Manhattan (fabricarea bombei nucleare, condus de Robert Oppenheimer) si-a confirmat succesul prin experimentul nuclear de la Alamogordo, din 16 iulie 1945. Aliatii transmit apoi Japoniei Ultimatumul de la Postdam, la 26 iulie 1945. Asa cum am aratat in numarul precedent, se cerea imparatului Hirohito capitularea neconditionata, care a fost respinsa – desi Germania capitulase la 8 mai 1945. In aceste conditii, lansarea primei bombe nucleare asupra Japoniei era iminenta.
Hirosima si Nagasaki
Generalul de armata George Marshall ceruse stabilirea tintelor de lovire cu bomba nucleara, iar "sfatul inteleptilor" enumerase Hirosima (mare port industrial si stat major), Kokura (mare fabrica de munitie), Niigata (port industrial si rafinarie de petrol) si Tokyo (centru industrial major). Pentru 6 august 1945 a fost decisa lovirea Hirosimei. Bombardierul in cauza se numea "Enola Gay" (dupa numele mamei pilotului), pilotat de colonelul Paul Tibbets, 31 de ani. Alte doua bombardiere il escortau: "Marele artist" si "Raul necesar". Bomba nucleara care a distrus Hirosima se numea "Little Boy" (Baietelul) si avea 60 de kilograme de uraniu 235 (imbogatit la uzina Oak Ridge, Tennessee). Lansarea s-a facut de la 9.500 metri altitudine, cu predetonare la 580 metri de sol. Caderea "Baietelului" a durat 43 de secunde. Pilotul a simtit socul exploziei dupa ce a mai parcurs 18 kilometri. Impactul a ucis imediat 80.000 de persoane (o treime din populatie). Ulterior, numarul victimelor a trecut de 200.000 de persoane.
Presedintele SUA, Harry S. Truman, a declarat imediat ca multumeste Providentei ca pregatirea nucleara de doua miliarde de dolari a dat roade si ca Germania a esuat in fabricarea noii arme. Dar cei care au profitat cel mai mult de bombardarea fatala a Hirosimei au fost rusii. Molotov anunta Tokyo ca rupe pactul de neutralitate si ca incepe ofesiva asupra Manciuriei. Atacul URSS a durat intre 9 si 20 august 1945 si au fost ocupate Manciuria, Insulele Kurile, parti din Sahalin si Coreea de Nord. China protesteaza, dar era prea tarziu. In Japonia se decretase legea martiala.
La 9 august 1945, bombardierul "Bockscar" pilotat de maiorul Charles Seewney (26 de ani) a lansat bomba nucleara cu plutoniu "Fat Man" (Grasanul, fabricata la Handford, Washington) asupra orasului Nagasaki, desi tinta initiala era Kokura, dar acesta era acoperit de o ceata densa. Explozia "Grasanului" a generat o temperatura de aproximativ 4.000 grade Celsius si o viteza a suflului de peste 1.000 kilometri pe ora! Au murit imediat peste 50.000 de persoane, apoi inca 30-40.000 de oameni. Fabrica de torpiloare care atacasera Pearl Harbor (1941, dupa care SUA au intrat in razboi) era complet distrusa.
Autoritatile japoneze nu au realizat imediat ce se intamplase la Hirosima. Abia la 8 august s-a dat un comunicat radio. La 10 august, dupa Nagasaki, Japonia trimite un protest SUA prin Elvetia. SUA nu raspund si la 12 august familia imperiala decide capitularea, care este anuntata de Hirohito la 15 august 1945. Ulterior, el denunta si invazia sovietica asupra Manciuriei.
Atacurile n-ar fi incetat
Fara capitularea de la 15 august, bombardamentele nucleare ale SUA ar fi continuat. Un sondaj arata ca "13 la suta dintre americani voiau uciderea tuturor japonezilor". Generalul Marshall este anuntat ca erau pregatite bombe nucleare pentru 19 august si pentru inca trei lovituri in septembrie sau octombrie. Dar Marshall conditioneaza atacurile de ordinul lui Truman. Care n-a mai venit… Controversele etice asupra atacurilor nucleare continua, multi sustinand ca ele au salvat milioane de vieti daca razboiul ar fi continuat in stil clasic. Dar invazia sovietica a fost o alta consecinta, neluata in considerare de americani.
PAUL IOAN
Comentarii