Intr-un fel sau altul, toate marile tragedii petrecute pe glob de-a lungul istoriei – declansate sau nu de om – sunt legate si de arta, de inventica, de medicina si de oricare alt domeniu ce compune civilizatia si evolutia lumii. Astfel, un exemplu recent îl constituie incendiile devastatoare din Australia, care au produs mari dezastre, dar au scos la iveala si o magistrala realizare umana, mai veche decât faimoasele piramide egiptene.
Mai vechi decât piramidele
În sudul statului Victoria, dezastrul ecologic produs de foc a facut sa dispara o suprafata imensa de paduri si, odata cu ele, un numar la fel de impresionant de vietuitoare. Pentru oamenii de stiinta a existat însa si un gen de revers al medaliei cu totul insolit. În situl aborigen Budj Bim, mistuirea vegetatiei luxuriante a scos la vedere una dintre cele mai vaste retele de acvacultura din lume, creata de populatia bastinasa din acele vremuri îndepartate. Si nu de acum câteva secole, ci veche de peste 6.600 de ani. Adica, realizata cu mult înainte de construirea piramidelor egiptene.
Oamenii care au construit uluitorul sistem de canale formau populatia cunoscuta sub numele Gunditjmara, scopul lor fiind de a captura si a recolta kooyang (specie de anghile cu care se hraneau). Sistemul era bazat pe redirectionarea, modificarea si gestionarea libera a cailor navigabile si a zonelor umede. Materialul folosit este constituit din roci vulcanice formate în urma eruptiilor unui vechi vulcan din zona, Mount Eccles, astazi aflat în „adormire”.
Dar, daca fenomenul natural de odinioara a venit cumva si în folosul populatiei bastinase, prin furnizarea în mod natural a materialelor de constructie, incendiile de anul trecut au distrus padurile pe o suprafata de aproape 800 de hectare. Totusi, în acest fel a fost posibila si descoperirea uimitoarelor vestigii de civilizatie.
Perenitatea inteligentei umane
Expertii veniti în situl Budj Bim au gasit un canal ascuns pâna atunci de ierburi si de vegetatia specifica înalta, acesta masurând în lungime circa 25 de metri, ceea ce era foarte important pentru nivelul de dezvoltare de acum sase milenii si jumatate. Semnificativ pentru eforturile depuse de toti cei implicati în actiunile impuse de contextul incendiilor a fost si faptul ca pompierii s-au aflat într-o linie întâi a protejarii patrimoniului. Pentru a nu deteriora inutil zona, ei au folosit tehnici cu impact scazut, înlocuind astfel masinile grele din dotare, folosite masiv în alte puncte de interventie.
Valoarea deosebita a sitului arheologic Budj Bim a fost recunoscuta oficial în iulie 2019, când a intrat în patrimoniul mondial UNESCO. Bazinele, canalele de deversare, barajele construite cu milenii în urma de o populatie considerata mai degraba primitiva, pâna nu demult, demonstreaza ca omenirea nu a evoluat liniar pe planeta, ci în multe regiuni s-au realizat obiective de mare importanta practica si care ilustreaza totodata impresionanta forta a fiintei umane de a inova, a construi si a proiecta în folosul multor generatii asemenea elemente reprezentative pentru inteligenta nativa a miraculosului ansamblu numit biosfera terestra.
Din perspectiva arheologica, timpul profund relevat si de investigatiile etnologice ori antropologice se refera la o perioada de cel putin 32.000 de ani pe care aborigenii au trait-o în peisajul cultural Budj Bim. Relatia dinamica si continua dintre Gunditjmara si pamântul lor este în zilele noastre perpetuata de sisteme de cunostinte pastrate prin transmiterea orala si continuitatea practicilor traditionale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii