Avi Loeb este director fondator al Initiativei „Gauri Negre” de la Universitatea Harvard, director al Institutului de Teorie si Calcul de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizica si a fost presedintele departamentului de astronomie de la Universitatea Harvard (2011–2020).
La scurt timp dupa raportul ODNI OZN (pregatit de U.S. Intelligence), din 2021, care a raportat observari de aeronave sau alte dispozitive care aparent zboara cu viteze sau traiectorii inexplicabile, si dupa discursul din 3 iunie 2021 al sefului NASA, Bill Nelson, în care a afirmat ca este nevoie de o analiza stiintifica a fenomenelor aeriene neidentificate detectate printr-o multitudine de instrumente, Loeb a trimis un e-mail catre NASA pentru a sugera un astfel de proiect stiintific. Neprimind niciun raspuns, Loeb a lansat pe cont propriu, pe 26 iulie 2021, Proiectul Galileo, bazat pe donatii.
Proiectul Galileo, de la Universitatea Harvard, este un proiect international de cercetare stiintifica pentru a cauta inteligenta extraterestra sau tehnologie extraterestra, pe Pamânt si în apropierea lui, si pentru a identifica natura obiectelor zburatoare neidentificate / fenomene aeriene neidentificate (OZN/UAP). El îsi propune sa se treaca de la observatiile si relatarile accidentale sau anecdotice la curentul principal al cercetarii stiintifice transparente, validate si sistematice. Proiectul este înca în evolutie si a primit în aprilie 2024 o subventie generoasa de 575.000 USD din partea Fundatiei Richard King Mellon, pentru a înfiinta o a treia statie de observatie. Proiectul este complementar traditionalului SETI, întrucât cauta obiecte fizice, si nu semnale electromagnetice venind de la civilizatii tehnologice extraterestre. El si-a propus sa foloseasca telescoape existente sau dedicate pentru a cauta în mod sistematic artefacte pe orbita Pamântului, obiecte interstelare, ca si aeronave inexplicabile.
Ziua Cosmosului
Avi Loeb este si autorul unor carti de mare popularitate ca si a unor eseuri interesante, la granita dintre astrofizica moderna si cautarea civilizatiilor extraterestre. Reproduc mai jos fragmente din doua asemenea eseuri.
Ar trebui sa fim recunoscatori – scria profesorul – pentru existenta noastra cosmica. Pe lânga Ziua Mamei, Ziua Tatalui si Ziua Pamântului, ar trebui sa sarbatorim Ziua Cosmosului în fiecare an. Mai jos sunt câteva motive pentru a ne extinde recunostinta fata de Univers.
Sa începem cu vidul… Energia întunecata reprezinta densitatea de masa a vidului, care cauzeaza expansiunea cosmica accelerata în prezent. Pe masura ce Universul s-a extins, materia si radiatia s-au diluat si vidul a dominat în cele din urma bugetul de masa cosmica. Daca energia întunecata ar fi avut o densitate mult mai mare, nu ar fi existat galaxii precum Calea Lactee în interiorul careia se formeaza stele precum Soarele, lânga care sa apara planete precum Pamântul, pe care are loc chimia vietii, asa cum o stim noi, în apa lichida.
Dar datoria noastra de recunostinta se extinde si asupra proprietatilor materiei cosmice. În mod naiv, s-ar putea crede ca doar materia obisnuita care ne face corpurile este responsabila de existenta noastra. De fapt, existenta noastra ne-o datoram în primul rând materiei întunecate, o substanta care constituie 85% din bugetul de masa al materiei cosmice si a carei natura este necunoscuta.
De asemenea, ar trebui sa ne numaram binecuvântarile ca bugetul de masa al materiei obisnuite este similar, dar oarecum mai mic decât cel al materiei întunecate si ca abundenta materiei obisnuite este legata de o usoara asimetrie între materie si antimaterie în universul timpuriu, la un nivel de o parte în 1,6 miliarde.
În cele din urma, trebuie sa fim recunoscatori ca inteligenta noastra ne permite sa apreciem marea frumusete a cosmosului ca fiind cea mai mare opera de arta realizata vreodata. Ne împartasim viata cu fiinte mai putin inteligente precum microbii, dar inteligenta da un sens existentei noastre. Pentru a aprecia pe deplin cât de norocosi suntem, trebuie sa cautam activ parteneri cosmici. Ei ne vor atenua sentimentul de singuratate cosmica, ne vor îmbunatati sanatatea mintala si ne vor inspira sa facem binele în compania lor. Profesorul spune ca aceasta este misiunea vietii sale.
Într-un alt eseu, Loeb a subliniat beneficiile imense pe care descoperirea unor extraterestri avansati le-ar putea aduce omenirii. Daca „supravietuirea celui mai apt” a selectat civilizatiile care au aparut în ultimii 13,8 miliarde de ani în galaxia noastra Calea Lactee, sau mai departe, atunci probabil ca îi vom întâlni mai întâi pe cei mai inteligenti locuitori ai cartierului nostru cosmic. Ei ar putea servi drept modele de longevitate pe o scara de timp masurata în miliarde de ani si de calatorii pe o scara cu lungimi masurate în mii de ani-lumina. Pentru comparatie, distanta de la Soare la cea mai îndepartata planeta a sistemului solar, Neptun, este de doar 0,00048 ani lumina.
Deoarece specia umana a aparut pe Pamânt cu doar 0,003 miliarde de ani în urma, iar stiinta si tehnologia moderna au doar 0,0000001 miliarde de ani, întâlnirea cu mesagerii extraterestri ne-ar putea oferi noi aspecte ale stiintei si tehnologiei pe care nu am avut ocazia sa le stapânim înca. De asemenea, ar putea schimba prioritatile noastre politice de la disputele teritoriale de pe suprafata pietroasa a insulei noastre terestre – un mic reziduu ramas de la formarea Soarelui – la explorarea spatiului interstelar, unde se afla teritorii mult mai mari si unde se afla capitole mai marete ale cartii de joc cosmice.
Loeb se mai întreaba: „Este oare necesara interventia extraterestra pentru pace si prosperitate pe Pamânt?” spunând ca daca acordam atentie lectiilor învatate, s-ar putea sa auzim acel mesaj mesianic de pace si prosperitate, pentru care se rugau religiile traditionale.
Umanitate, Univers si viata
Loeb scrie ca, spre placuta sa surpriza, a primit recent o invitatie din partea fostului subsecretar general al Natiunilor Unite, Kim Won-soo, acum rector si profesor presedinte al Academiei Globale pentru Civilizatii Viitoare din cadrul Universitatii Kyung Hee din Coreea de Sud, o universitate prestigioasa. Era invitat sa se alature nou înfiintatului program de Studii Avansate pentru Angajament Holistic (ASHE). Observând critic peisajul global, care se confrunta în prezent cu o serie de crize – de la degradarea mediului pâna la revoltele socio-politice – ASHE a fost conceput ca, printr-o abordare educationala transformatoare care integreaza diverse discipline si promoveaza managementul, sa imagineze si sa ne ghideze catre un viitor mai durabil si mai armonios. Programul îsi propune sa cultive o noua paradigma globala a pacii si prosperitatii, care îmbratiseaza în totalitate interconexiunea dintre umanitate, Univers si viata. ASHE transcende granitele academice traditionale prin încorporarea stiintei, filozofiei, stiintelor umaniste, politicii, economiei, societatii si culturii. Acest curriculum holistic este conceput nu numai pentru a implica cetatenii globali în aceasta investigatie intelectuala, ci si pentru a-i pregati pentru un leadership de impact în viitor…
În scrisoarea universitatii coreene se spunea ca „Proiectul Galileo ne-a inspirat în mod semnificativ viziunea, în special explorarea dumneavoastra de pionierat si provocatoare pentru semne de inteligenta extraterestra sau tehnologie atât pe Pamânt, cât si în vecinatatea acestuia, precum si eforturile dumneavoastra de a face lumina asupra obiectelor anormale precum Oumuamua sau UAP. Eforturile dvs. sunt deosebit de convingatoare pentru programul nostru ASHE, deoarece promit sa deschida noi orizonturi pentru studentii si profesionistii nostri din întreaga lume, care sunt dornici sa urmeze stiinta oficiala si totodata sa se aventureze în necunoscut”. În consecinta îl invitau pentru prelegeri si discutii axate pe tema „Urmatoarea frontiera: explorarea vietii extraterestre si a obiectelor interstelare”.
Loeb spunea ca a fost profund miscat de continutul invitatiei si a acceptat-o din toata inima. Convingerea ca altii îi împartasesc viziunea pentru un viitor mai bun îi dadea speranta. Dupa parerea sa, „Universitatea Kyung Hee ar putea avansa civilizatia noastra la un nivel superior, care ne-ar face mândri de propria noastra inteligenta odata ce vom întâlni extraterestri. Aceasta ridica o întrebare fundamentala: Este cu adevarat necesara interventia extraterestra pentru a obtine pacea si prosperitatea pe Pamânt?” Spera sa raspunda la aceasta întrebare dupa ce va fi vizitat Coreea.
DAN D. FARCAS
Comentarii