O fotografie sau un film video sunt mult mai convingatoare decat o simpla observatie însotita de o marturie scrisa. Daca aveti sansa sa fotografiati sau sa filmati un OZN, încercati sa nu va concentrati doar pe obiect ci includeti si repere din jur, daca e posibil, apropiind si îndepartand imaginea succesiv. Daca, de pilda, obiectul filmat trece prin spatele unor crengi de copac, autenticitatea înregistrarii va avea de castigat.
Este foarte important sa stiti ca obiectivul aparatului va poate produce „artefacte”, de pilda (daca nu este focalizat) poate sa înregistreze spectaculoase „sfere” de lumina, uneori tesite în partea de jos, sfere în care se vad numeroase detalii, în ciuda faptului ca în realitate sursa a fost un banal bec, un astru foarte luminos sau soarele refractat prin lentila obiectivului. La fotografiile nocturne, daca obturatorul a fost deschis mai mult timp si în acest interval aparatul a fost miscat, luminile strazii vor descrie pe imagine curbe „paralele” spectaculoase. Daca aceste lumini au fost de tip fluorescent, dungile vor aparea „punctate” s.a.m.d. Evident, nu este cazul ca astfel de imagini sa stea la baza unor teorii exotice.
Exista, atat la noi în tara cat si pretutindeni în lume, numeroase cazuri în care cineva a fotografiat un peisaj si abia dupa ce a descarcat fotografia pe calculator a observat pe ea un obiect, în forma de palarie, lentila etc., pe care nu-si aducea aminte sa-l fi vazut cu ochiul liber. Aceste cazuri au existat de multi ani, dar s-au înmultit foarte mult o data cu raspandirea aparatelor digitale. Cititorul interesat va putea gasi numeroase exemple pe internet, inclusiv romanesti pe site-ul ASFAN sau RUFON.
Din pacate, daca la aparatele clasice putea fi cerut negativul original, care mai greu se putea falsifica, la fotografiile digitale chiar si un copil ar fi in stare sa adauge un OZN credibil pe imagine, folosind un produs tip „Photoshop”. Pe de alta parte însa, a început sa se înmulteasca literatura OZN care examineaza situatii raportate de martori în care un OZN a fost vazut de anumite persoane, dar nu si de altele care stateau alaturi, ceea ce atesta o data în plus ca aceste fenomene au proprietati deocamdata greu de înteles.
Multi specialisti sunt de parere ca o buna parte din „OZN-urile invizibile” care apar pe imagini digitale sunt de fapt pasari sau chiar gaze, care, în miscarea lor, au desenat – în scurtul rastimp cat a fost deschis obturatorul aparatului – contururi care pot semana cu un disc, o palarie etc. În astfel de cazuri este importanta, între altele, stabilirea distantei. Aceasta se poate determina, cu oarecare aproximatie, pe baza claritatii contururilor obiectului vizat. Întrucat focalizarea automata ne poate juca uneori feste, ar fi excelent sa se poata utiliza o focalizare manuala.
Din pacate, rareori observatia este atat de lunga încat sa o putem înregistra în toate modurile dorite. O recenta fotografie pe care am primit-o la ASFAN înfatiseaza cu o deosebita claritate un peisaj, inclusiv un elicopter, ceea ce arata ca focalizarea s-a facut la infinit. Pe cer se zareste si un OZN cetos avand forma de palarie. În principiu, sunt trei posibilitati: fie obiectul neidentificat este foarte aproape de obiectiv (de pilda e o musculita), fie el a fost copiat de pe o alta fotografie, fie OZN-ul a fost realmente un fenomen cetos. Adesea este foarte greu sa facem distinctia.
Exista si multe filme (mai ales de la camere de supraveghere automate) pe care s-au înregistrat globuri luminoase transparente „curioase”, efectuand miscari neregulate, de parca ar inspecta zona, globuri pe care, de altfel, nu le-a vazut nimeni cu ochiul liber. S-a dovedit ca aceste globuri sunt de fapt, în cea mai mare parte, insecte sau paianjeni, aflati foarte aproape de obiectiv, sau chiar fire de praf. Daca aveti o camera video cu facilitatea de filmare de noapte, scuturati, pe întuneric, în fata lui un obiect textil si veti vedea ecranul umplandu-se de globuri luminoase care zboara în toate directiile.
DAN D. FARCAS
Comentarii