Giorgio Piacenza este reprezentantul statului Peru in coalitia internationala ICER dedicata cercetarii prezentei extraterestre pe Pamant. Pe 17 august 2021, el a luat un interviu generalului in retragere, cu doua stele, Luis Spicer Whitembury, din fortele aeriene peruviene.
El este cunoscut ca fost pilot de testare, pilot de operatiuni speciale, antrenor pentru avioane de lupta Sukhoi-22 si director de operatiuni in timpul razboiului din 1995 cu Ecuador, in regiunea „Cenepa” din jungla amazoniana.
In rezumat, generalul a relatat ca, in timp ce comanda al 11-lea grup aerian din orasul Talara, cea mai mare unitate de lupta a fortelor aeriene peruviene, a mers, intr-un zbor de instruire a unui maior, in timpul unei nopti fara luna, in octombrie 1992, deasupra oceanului. Se aflau la o altitudine de aproximativ 3 kilometri si zburau cu o viteza intre 900 si 1000 km/ora, cand a vazut din coltul ochiului o sfera intens rosu-portocalie, ca o minge care parea sa emita niste scantei in jurul sau. Si mingea aceea portocalie se afla la aproximativ 100 de metri de locul in care se gasea el. Avea probabil un diametru de aproximativ 40 pana la 50 de metri. Cand pilotul a intors avionul spre stanga, mingea s-a intors si ea la stanga. I-a spus atunci elevului pilot „Hei, vezi ce vad, sau mi se intampla ceva ciudat?” Acesta a raspuns „Nu, vad si eu aceeasi minge portocalie pe care o vezi si tu.”
Initial sfera fusese pe partea dreapta a avionului, iar cand au inceput sa se intoarca spre stanga, mingea portocalie i-a urmat si ea. Iar atunci cand s-au intors din nou spre dreapta, au constatat ca obiectul ramane in aceeasi pozitie fata de ei, si in timpul virajului la dreapta. Si-ar fi dorit ca ei sa se miste intr-o alta directie, iar sfera sa ramana acolo unde era. In schimb, ea ii insotea, plasata in formatie, in partea stanga a lor, pastrand aceeasi distanta ca si cum ar fi fost o extensie sau pe o consola.
Aparitie stranie
Atunci i-a spus celuilalt pilot: „Cred ca ar fi mai bine sa ne intoarcem. Sper sa nu avem probleme. Intrucat suntem deasupra oceanului, daca ar aparea probleme electrice sau electronice si ar trebui sa parasim avionul, vom cadea in ocean noaptea si poate sa pierim. Asa ca este mai bine pentru noi sa ne intoarcem la baza”. Asa au si facut, desi pana in acel moment nu au vazut nicio interferenta electronica.
Intregul episod, cat au fost insotiti de sfera putea sa fi durat 3 sau 4 minute. In acest timp au tot incercat sa se separe de strania aparitie. Generalul a adaugat: „Nu stiu, dar am impresia ca au putut asculta ceea ce vorbeam cu pilotul”. Ca si cum ar fi putut sa prezica miscarile lor. Atunci cand i-a spus pilotului „ne intoarcem pe uscat”, sfera a inceput sa se disipeze si sa se departeze. A avut o miscare lenta si apoi s-a estompat. Dupa care a disparut, s-a stins. Nu mai exista. Cand aceasta sfera era aproape, ilumina avionul cu propria sa culoare portocalie. Dar nu si cand a fost departe. Deci, cand s-a stins, putea fi la o distanta de aproximativ 900 sau 1000 de metri. Se vedea cam cat o moneda de 25 de centi, apoi de 10 centi, la lungimea bratului. S-a stins de parca s-ar fi stins o lumina cu un intrerupator. Maiorul care zbura alaturi a vazut si el totul.
Generalul a precizat ca „din moment ce zburam noaptea, nu poti privi cu atentie si panoul de control si in spatiu, deoarece iti poate da vertij. Poti misca doar ochii, dar nu poti intoarce capul, deoarece te poti decompensa… In timpul zilei, poti intoarce capul pentru a privi in toate directiile, dar noaptea nu poti face miscari bruste astfel, deoarece componentele urechii interne se misca si poti capata vertij”.
Cand au revenit si au aterizat la baza, au fost intrebati imediat de cei din escadrila aeriana daca au remarcat niste lumini care zburau in directii diferite in jurul pistei de aterizare. Erau sfere de culoare portocalie de aproximativ 4 sau 5 metri in diametru. Semanau cu acei „foo fighters” semnalati foarte des in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
Au fost vazute intre 20 si 30 de obiecte care zburau pe toata suprafata bazei. Le-au vazut nu doar pilotii, ci si intregul personal al bazei, prezent in acel moment. Era in jurul orelor 21 si 22. Observatia a durat intre 5 si 8 minute. Dupa ce aceste bile s-au deplasat in mai multe directii, s-au reunit, s-au adunat intr-un singur loc si au disparut. Venisera impreuna, dintr-un singur loc, si au plecat la fel, ca si in celalalt caz.
Aparitiile nu au folosit un mijloc vizibil de propulsie. In plus, nu se auzea niciun sunet venit din partea obiectelor. In mod normal, cand cineva zboara intr-o formatie nocturna, se aude celalalt avion. Nu s-a auzit niciun sunet nici in baza, in timp ce acele bile portocalii zburau in jur. Acestea „s-au incrucisat in zbor de cel putin 20 de ori, dar in niciun moment nu s-au izbit unul de celalalt. A fost ceva curios. Au facut o multime de miscari intr-un mod in care credeai ca se vor lovi in curand unul pe celalalt. Dar nu au facut-o niciodata. Deci, trebuie sa existe o inteligenta acolo sau o coordonare superioara care sa le spuna ce pot face, fara sa existe vreun accident”. Radarul nu detectase nimic din sferele mici care zburau in jurul bazei. Ele au fost detectate doar vizual.
Whitembury le-a povestit pilotilor de la baza ce vazuse in timpul exercitiului. Nu a existat nicio reactie oficiala la aceste incidente. Nu a fost inchisa baza, nici nu s-a emis vreun mesaj de urgenta. Cazul nu a fost tratat, formal sau informal, la Fortele Aeriene. N-a existat un studiu dedicat incidentului. Au fost doar adunati toti pilotii din escadrila pentru a comenta si a dialoga despre cele vazute, pentru a elucida ceea ce a vazut o persoana sau alta. „Si am ajuns la concluzia ca acele elemente, proveneau din spatiu si mergeau in spatiu. Veneau din alta parte, nu de pe Pamant”. La solicitarea lui Piacenza, generalul a mai relatat si un alt faimos incident OZN, la care a fost prezent, in baza fortelor aeriene La Joya, in 1980. Era afara si a putut observa OZN-ul aflat deasupra bazei. A vazut totul. Si, asa cum l-a vazut el, l-au vazut si alte 1500 de persoane. Martorii nu au primit un ordin strict pentru a nu vorbi despre incident, nici de la Comandamentul general, nici de la nimeni, cu exceptia faptului ca li s-a spus sa pastreze evenimentul observat pentru ei insine si cam atat. Nimeni nu a spus serios „nu vorbi niciodata despre asta”… „Dimpotriva, multora le place sa vorbeasca despre aceste lucruri pentru ca este ciudat”.
Sfere stralucitoare
Un alt incident a fost in anul 1972. Pentru a face fata cresterii cererii de petrol, un grup de piloti de avioane cu reactie, intre care si el, au fost trimisi sa piloteze elicoptere, in jungla, transportand personalul unei companii petroliere, in partea de nord-est a statului Peru, aproape de granita columbiana si ecuadoriana. In cursul unei astfel de calatorii, a vazut in fata sa, zburand, o minge mare. Iar in fata ei se afla o sfera imensa la o distanta de aproximativ 200 de metri. Sfera avea probabil 3 sau 4 metri in diametru, fiind asemanatoare in marime cu un grapefrut de la 5 metri. Avea culoarea aluminiului. Ziua era insorita. Stralucea, dar nu e sigur ca avea si lumina proprie.
L-a intrebat pe celalalt pilot, aflat langa el: „Vedeti asta?” Si el a raspuns: „Da, noi vedem multe tipuri de astfel de mingi. Am vazut si eu multe asemenea mingi, asa ca poate ca se intampla ceva aici. Am vazut multe tipuri de asemenea nave aeriene”. Generalul a continuat spunand ca astfel de lucruri se observa acolo cu regularitate. „Daca ajungeti intr-un loc din jungla, locuitorii din acele locuri va vor spune si despre aceste lucruri! De exemplu, cand eram langa raul Corrientes, am vorbit cu un taran local care a spus «da, acele bile trec uneori aici deasupra raului; trec pe acolo, stralucind puternic noaptea si le place sa se joace peste rau».” Si in Brazilia au existat tot felul de observatii, inclusiv marturii despre extraterestri.
Piacenza a intrebat daca generalul a mai auzit si despre alte experiente similare de la alti piloti? Raspunsul a fost afirmativ. „Poti auzi alti piloti de vanatoare si piloti (in general) vorbind despre aceste lucruri, dar intr-un mod foarte rezervat, deoarece nu vor sa fie numiti nebuni, schizofrenici sau asa ceva… Cu sinceritate, sunt foarte fericit ca situatia se schimba.” Piacenza a mentionat ca realitatea fenomenului este recu-noscuta de acum oficial, la nivel international, de exemplu, in Franta, Chile, ori in Congresul Statelor Unite.
Whitembury a raspuns: „Este imposibil sa spunem ca nu exista. Cu siguranta, acesta este ceva care exista. Si de unde vin? Nu se stie, deoarece capacitatea intelectuala a fiintelor umane este inca minuscula, in contrast cu capacitatea intelectuala a acelor fiinte”.
DAN D. FARCAS
Comentarii