În traditia populara a previziunilor stim ca exista asa numita cobe, a cobi, a intui sau a prevedea un eveniment de regula dezagreabil. Daca este vorba despre un tip de intuitie, atunci legam de aceasta si existenta unei informatii: daca este vorba de o apreciere gratuita, fara nici un efect sau cu vreun efect ce se poate confirma ne referim la o coincidenta dintre acelea cu care existenta ne gratuleaza adeseori.
Exista, iata, si un alt mod de perceptie, careia i-am spus exterioara si care se refera la „presimtirea mortii", dar nu a propriei morti, ci a celor din jur. Sa recunoastem ca o asemenea capacitate nu-i deloc agreata. O femeie cu capacitati extasenzoriale de exceptie, care locuieste în Satu Mare, uimeste de ani de zile cunoscutii si familia cu puterea ei de a anunta cu câteva zile înainte un eveniment tragic…
La început a fost râsul!
Doamna D.R. avea 27 de ani, se casatorise , locuia la parintii sotului. Într-o zi de toamna, când s-au asezat cu totii la masa de prânz, tânara sotie ezita sa se atinga de mâncare. A fost întrebata ce se întâmpla, daca nu-i place mâncarea, daca nu se simte bine si asa mai departe. Raspunsul ei a fost direct si categoric:
„Mai astept putin. Acum moare unchiul Mihai. Nu mai respira. Trebuie sa plec la Bucuresti". Omul pomenit avea doar 50 de ani, fusese sportiv, era perfect sanatos. Reactia, la masa, a fost un râs în hohote urmat de suspiciunea generala: nora noastra a înnebunit, s-o ducem la spital! Restul zilei, pâna la lasatul serii, a fost compromis de îngrijorarea generala. N-au mai întrebat-o pe R. ce-i venise sa spuna o prostie. Au si început s-o marginalizeze considerând-o nebuna… În aceeasi zi, la orele 20 a sosit telegrama din Bucuresti prin care se confirma previziunea nurorii. Din acest moment asupra tinerei sotii s-a asternut o atmosfera plina de banuieli si de teama. Peste alte zile, R. a început sa primeasca si alte informatii de aceeasi natura, dar nu le-a divulgat; îi era teama ca sotul ei va intenta divort…
Cinci ani de tainuire
Lucrurile s-au aplanat. R. primea informatii despre moartea unor cunoscuti, dar nu le mai divulga. Au trecut în felul acesta 5 ani. Într-o zi, însa, nu a mai putut sa taca. Vizualizase o femeie cu trei copii, o femeie care urma sa se stinga peste câteva zile. Mai întâi i-a spus „ce vede" unei doctorite; aceasta i-a atras atentia sa se prezinte la un psihiatru. Despre femeia respectiva a vorbit si în casa. Peste cinci zile femeia s-a stins. Din nou lucrurile au luat o întorsatura ciudata. Acuzata ca ar cobi si ca în felul acesta ea ar influenta destinul unor oameni, R. s-a prezentat într-adevar la psihiatru. Specialistul a trimis-o acasa asigurând-o ca e „întreaga la minte". Si astfel, dupa ani de zile, femeia dotata cu perceptia mortii si-a intrat în dreptul de-a fi considerata o extrasenzoriala si nu o nebuna!
Acum R. are 38 de ani. Capacitatile ei s-au acutizat într-un mod incredibil: ea vede si împrejurarile mortii, vede, adica, un scenariu de la început la sfârsit. Primeste imagini, identifica persoanele care îi apar în imagine si le urmareste sfârsitul, de asemenea, prin imagini. Acestea toate sunt suficiente motive pentru a nu-i deconspira numele. Exista împrejurari (de pilda certuri, agresiuni, alte manifestari care conduc la evenimente tragice) despre care femeia refuza sa relateze. Aria de perceptie este delimitata la orasul în care traieste, iar când este vorba de cunoscuti si rude, ea îi „vede" la orice distanta atunci când e sa li se întâmple ceva foarte grav.
Cazurile acumulate cu ajutorul acestui tip de perceptie sunt prea numeroase si atestabile pentru a mai exista vreo îndoiala asupra capacitatilor previzionare ale acestei femei…
Comentarii