Relatam, in articolul de saptamana trecuta, ca in perioada 29 aprilie – 3 mai 2013, s-a organizat la National Press Club din Washington, asa-numita „Audiere a Cetatenilor privind Dezvaluirea” a tot ce stie guvernul privind realitatea prezentei extraterestre pe Pamant. La audiere au depus marturie, in fata a sase fosti membri ai Congresului Statelor Unite, 39 de cercetatori, activisti, lideri politici, fosti membri ai serviciilor militare si ai unor agentii guvernamentale, reprezentand zece tari. Reproducem mai jos alte cateva fragmente interesante din aceste depozitii.
Gary Heseltine din Regatul Unit, proaspat pensionat din politia britanica, pentru care a lucrat timp de 24 de ani, afirma ca vorbeste in numele tuturor ofiterilor de politie din lume care au fost martori ai unor intalniri OZN. El a creat in 2002 un site destinat rapoartelor de acest tip, venite de la politistii britanici. In 2013 avea pe acest site peste 425 de cazuri, dintre anii 1901 si 2012, implicand peste 940 de ofiteri britanici de politie.
O statistica arata ca peste 70% sunt cazuri raportate de mai multi ofiteri, permitand o coroborare a evenimentelor. Unele astfel de cazuri au avut si sase sau mai multi martori politisti, care au vazut cele intamplate din locatii geografice diferite. Intr-un caz particular, din noaptea de 30/31 martie 1993, numit „incidentul Cosford”, 24 ofiteri de politie au urmarit cel putin un obiect, de-a lungul a sase comitate din Marea Britanie. Multi ofiteri au observat, in apropierea locului in care stateau, nave structurate, de dimensiuni impresionante, de la zeci de picioare pana la multe sute de picioare (aproximativ de la 10 metri la sute de metri n.n.).
Obiecte imense si ciudate
Heseltine a reprodus trei cazuri britanice din baza sa de date. In octombrie 1984, in apropierea bazei RAF Northholt din Middlesex, doi ofiteri de politie in uniforma, care patrulau in zona, au zarit, o nava triunghiulara neagra, plutind tacut la joasa inaltime. Avea marimea a trei terenuri de fotbal. Cand Heseltine le-a cerut martorilor sa precizeze mai clar ce au vrut sa spuna, martorul a spus ca estimarea era precisa deoarece l-au vazut chiar deasupra a trei terenuri de fotbal alaturate.
Intr-o alta ocazie, in octombrie 1978, trei politisti in uniforma au observat, intr-o zona rurala din Buckinghamshire, un obiect imens (descris ca avand dimensiunile unui teren de fotbal) care s-a materializat intr-o clipa, brusc si fara zgomot, in fata ochilor lor si foarte aproape de locul in care stateau. Mai multe obiecte de mici dimensiuni zburau in jurul navei principale, care a proiectat o fasie larga de lumina spre sol, in timp ce a traversat peisajul timp de cateva minute, dupa care a disparut intr-o clipita. Martorii spuneau ca a fost de parca cineva ar fi aprins iar apoi ar fi stins un bec.
In mai 1981 sau 1982, doi politisti inarmati protejau un ministru conservator intr-o locatie secreta din North Yorkshire. La 5.30 dimineata, in timp ce patrulau in jurul resedintei, au observat ca lumina rasaritului de soare s-a intunecat brusc. Cand au privit in sus, sa vada ce s-a intamplat, au vazut un obiect cilindric enorm, purpuriu inchis, lung cat un teren de fotbal si cu un sasiu pronuntat in partea de jos, plutind deasupra casei la o altitudine de 60-90 metri. Obiectul a ramas nemiscat timp de 5-10 minute; apoi, brusc si fara zgomot, a accelerat spre orizont cu o viteza extraordinara si s-a facut nevazut.
Alte doua tari care i-au atras atentia lui Heseltine au fost Statele Unite si Belgia. Multe cazuri din SUA sunt iesite din comun, asa cum a ilustrat cu doua exemple.
Imediat dupa miezul noptii, pe 14 decembrie 1994, 15 ofiteri de politie din comitatul Trumbull, statul Ohio, au observat mai multe OZN-uri circulare, din puncte geografice diferite. Intr-unul dintre cazuri, motorul automobilului sergentului Toby Meloro s-a oprit brusc. Cand a coborat din vehicul, el a observat un OZN plutind chiar deasupra capului sau. Indata ce obiectul s-a indepartat, fara zgomot, masina a putut fi repornita si politistul a si urmarit pentru scurt timp aparitia.
Pe 5 ianuarie 2000, in Illinois, mai multi ofiteri de politie au observat, din locatii geografice diferite si uneori de foarte aproape, o nava triunghiulara imensa.
In sfarsit, Heseltine a tinut sa mentioneze ca intre 1989 si 1991 sute de ofiteri de politie au vazut obiecte triunghiulare de mari dimensiuni pe cerul Belgiei. Numeroase cazuri au implicat mai multi politisti in acelasi timp si multe dintre observatii au fost facute de la distante foarte mici si/sau au fost confirmate de observatori civili si de radare militare.
Heseltine a subliniat in incheiere „in numele tuturor ofiterilor de politie din lume, ca ceea ce au observat multi dintre ei au fost nave autentice, de natura fizica si care au manevrat intr-o maniera pe care politistii care au fost martori n-au mai vazut-o nici inainte nici dupa respectivele intalniri”. El a adaugat: „Cer acestei adunari sa accepte marturiile lor colective ca autentice, oferind dovezi suplimentare convingatoare ca multe dintre aceste observatii reprezinta nave structurate, iesite din comun si necunoscute, care zboara in spatiul aerian pamantean… Eu cred ca marturiile colective, dovezile prin imagini si urme fizice, adunate in peste 60 de ani de cercetare OZN, reprezinta o confirmare coplesitoare a faptului ca unele observatii OZN reprezinta o implicare extraterestra in curs de desfasurare pe planeta Pamant”.
Un alt participant important la lucrarile „Audierii Cetatenilor privind Dezvaluirea” a fost Stanton Friedman. Dupa opinia sa, „dovezile sunt covarsitoare ca planeta Pamant este vizitata de nave spatiale extraterestre controlate inteligent. Cu alte cuvinte, unele (subliniat de 33 de ori), unele OZN-uri sunt nave spatiale extraterestre, cele mai multe nu sunt”.
Falimentul anti-ufologiei
Cu putin timp inainte de conferinta el a difuzat un text critic impotriva articolului „The Science Behind UFOs” publicat de Phil Plait in revista Astronomy Magazine, articol pe care-l numea „un splendid exemplu al falimentului intelectual al pseudostiintei si anti-ufologiei”. Plait, ca orice astronom, era de presupus ca sustinea imposibilitatea calatoriilor interstelare, deci si imposibilitatea unei prezente extraterestre pe Pamant. Iar daca e imposibil, ce rost ar mai fi avut (nu-i asa?) sa caute dovezi pro sau contra…
Friedman constata ca in privinta fenomenului OZN s-au publicat, in timp, cinci studii stiintifice de mari dimensiuni. Plait nu mentioneaza niciuna. Exista cel putin 12 teze de doctorat privind OZN-urile. Niciuna nu este mentionata. Exista numeroase inregistrari radar-vizuale. Niciuna nu e mentionata. Ted Phillips a inventariat peste 5000 urme fizice ale trecerii unor OZN-uri, colectate din 95 de tari. Niciuna nu e mentionata. Exista un numar de cazuri de rapiri OZN bine investigate, de profesionisti precum psihiatrul Dr. John Mack de la Universitatea Harvard. Niciuna nu e mentionata. Dintre studiile amintite, cel mai mare este „Project Blue Book Special Report No. 14”. Realizat de ingineri si cercetatori de la Battelle Memorial Institute, prin contract cu US Air Force, in 1954. Studiul include 200 de tabele, grafice, harti etc, analizand 3201 observatii OZN, din care 21,5% sunt listate ca „necunoscute”, complet separat de 9,3% incadrate la „informatii insuficiente”. Observatiile au fost clasificate si dupa calitatea observatorilor (de pilda aviatori, astronomi etc.). Cu cat aceasta calitate era mai buna, cu atat era mai mare si procentul de cazuri neidentificate. O analiza statistica de tip chi-patrat a aratat ca probabilitatea ca observatiile „necunoscute” sa fie de fapt „cunoscute” prost clasificate era mai mica de 1%.
Un alt studiu, de 247 de pagini, este cel care a urmat audierilor din 29 iulie 1968 in fata comisiei pentru stiinta si astronautica a Casei Reprezentantilor SUA, continand depozitiile a 12 oameni de stiinta, dintre care trei astronomi, intre care J. Allen Hynek, seful departamentului de astronomie de la Universitatea Northwestern din Evanston, Illinois, si timp de 20 de ani consultant OZN al Air Force. Cea mai cuprinzatoare prezentare a fost cea a Dr. James E. McDonald, cercetator principal fizician la departamentul de stiinte ale atmosferei, de la Universitatea din Arizona. El a analizat 41 de cazuri separate, inclusiv observatiile facute de astronomi precum Dr. Clyde Tombaugh, descoperitorul planetei Pluton, sau cazuri cu mai multi martori si cazuri radar-vizuale.
Si „Raportul stiintific privind OZN-urile” (Raportul Condon) elaborat la Universitatea Colorado analizase detaliat 117 cazuri, dintre care 30% nu au putut fi identificate. Totusi cartea lui Plait vorbeste doar despre un singur caz, fotografia facuta pe 11 mai 1950 de sotii Trent in McMinnville, Oregon, recunoscand ca „Aceasta este unul dintre putinele rapoartele OZN in care toti factorii investigati: geometric, psihologic si fizic par sa fie in concordanta cu afirmatia ca un obiect extraordinar de zbor, argintiu, metalizat, in forma de disc, avand zeci de metri in diametru si fiind evident artificial, a zburat in vazul a doi martori”.
In seara de 13 martie 1997, o formatie neidentificata de dimensiuni impresionante a trecut plutind deasupra statelor Arizona si Nevada din SUA, ca si peste statul mexican Sonora. Pe o distanta de 480 de kilometri, ea a fost descrisa, in diverse moduri, de mii de martori care au urmarit fenomenul timp de trei ore. Explicatia lui Plait, ca a fost vorba doar de o formatie de avioane, este ridicola, intrucat martorii vorbeau de un obiect imens, care zbura fara zgomot si foarte incet, obturand cerul deasupra lui. Nu existau luminile rosu si verde obligatorii la avioane. Un martor im-portant a fost chiar guvernatorul de atunci al Arizonei, Fife Symington, fost ofiter si pilot in aviatia militara.
DAN D. FARCAS
Comentarii