Documentul militar britanic, recent desecretizat, consacrat „fenomenelor aeriene neexplicate” (FAN) ia in consideratie si ipoteza unui investigator francez, dupa care OZN-urile apar de-a lungul unor linii drepte (numite „ortotenice”). Geologii au constatat ca acestor aliniamente le corespund in subteran falii ale scoartei, râuri subterane etc. „S-a presupus ca ele sunt asociate de asemenea unor «curenti magnetici» (sau unui tip de «curent» sau «forta» necunoscuta)”. Interesant ca aceste linii sunt marcate la suprafata de multe ori si prin vechi sit-uri: temple, fortificatii, cercuri de piatra, locuri sacre, biserici cladite în locul unor altare precrestine etc.
Studiul britanic detaliaza ipotezele legate de fenomenele luminoase produse de-a lungul faliilor tectonice. Luminile au – conform studiului – diferite forme: triunghiuri cu colturile rotunjite, discuri, sfere, patrate cu coada etc. Studiile statistice arata posibile legaturi intre evenimentele geologice si FAN. Desi la început se vorbea de piezoelectricitate, mai recent se prefera alte ipoteze, inclusiv radioactivitatea naturala, razele cosmice, termo- sau tribo-luminiscenta, cauzata în particular de incarcarea electrica prin frecare si descarcarile statice. Fortele fizice si electrice se acumuleaza saptamâni sau luni de zile în ariile de activitate seismica. În momentul fracturii, particulele incarcate electric se manifesta luminos, mai frecvent înainte si dupa un cutremur, chiar daca acesta este de foarte mica intensitate.
FAN par atrase (în sensul unei observari mai frecvente) de vârfuri muntoase, cariere, creste pietroase, pesteri si mine, ca si de linii de inalta tensiune, antene de emisie, de apa si de zacaminte minerale. Astfel, multe FAN au fost raportate inca din antichitate si in secolele trecute, mai ales in zonele miniere. În cazul faliilor aflate sub apa (de pilda sub lacul Loch Ness), s-au raportat lumini subacvatice de culoare verde si forma sferica sau triunghiulara. Este foarte probabil sa existe mai multe categorii de „lumini” cauzate de fenomene geologice diferite.
Studiul este de parere ca pentru cazul Regatului Unit, o analiza, vizând legatura dintre fenomenele luminoase si cutremure este dificil de realizat deoarece ar trebui sa se poata separa acele FAN care pot fi atribuite fenomenelor geologice de celelalte, cu alta origine. Ar mai trebui sa se tina cont ca aparitiile luminoase pot fi produse si de cutremure de foarte mica intensitate, ori ca zonele cu activitate seismica pot fi slab populate, deci cu putini potentiali martori.
O cercetare interesanta, amintita în studiu, este cea din mica vale Hessdalen, la sud-est de Trondheim în Norvegia. Aici apar FAN in mod sistematic, cu o frecventa de sase-sapte pe saptamâna si pâna la doua-trei pe zi. Uneori lumina ramâne plutind nemiscata si doua ore, inainte s-o ia din loc. În 1983 a fost demarat proiectul Hessdalen. O statie automata, cu opt tipuri de aparate a incercat sa adune cât mai multe date despre acest fenomen. Viteza „obiectelor” a variat de la 0 la 30000 km/ora. Fenomenul a fost captat si pe radar, iar uneori numai pe radar. Contrar asteptarilor, nu s-a inregistrat nici o activitate seismica. Câmpul magnetic a fost perturbat la aparitia FAN. Când a fost indreptata o raza laser asupra obiectului, acesta si-a schimbat caracteristicile, revenind la forma initiala când raza laser a fost oprita. Explicatii pot fi evident multiple. Nu s-a detectat radioactivitate, dar fenomenul era la distanta. Cercetarile sunt inca in curs.
Studiul a încercat sa stabileasca, fara succes, corelatii intre freceventa raportarii FAN si diversi factori, cum ar fi: data calendaristica, ora, locatia geografica, „platforme” (aer, sol, mare), sunetul auzit, numar de lumini: conditii atmosferice, solare, geomagnetice, cutremure, furtuni, dar si activitati umane, cum ar fi influenta unor carti sau filme aparute in respectiva perioada. Din pacate, rapoartele sunt adesea incomplete în aceste privinte.
Nu s-au pus in evidenta corelatii nici cu activitatea solara. Soarele are o periodicitate de 11,4 ani a petelor solare si de 23 de ani a activitatii magnetice. Faptul ca FAN sunt urmarite sistematic doar de circa 50 de ani, face dificila o analiza a frecventei acestora in functie de activitatea solara. Legatura dintre activitatea solara si FAN ar fi greu de dovedit statistic si pentru ca între timp s-au inmultit aparatele de zbor, ca si alte obiecte artificiale care pot fi raportate drept FAN. Exista si alti factori care s-au modificat între timp, cum ar fi cele legate de schimbarile climatice.
Dan D. Farcas
Comentarii