• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » „Arca lui Noe” pe Luna

„Arca lui Noe” pe Luna

4 noiembrie 2024
in Spectacolul cunoasterii, Stiinta
A A

Pe masura ce amenintarile generate de schimbarile climatice si de activitatile umane se înmultesc pe planeta noastra, oamenii de stiinta îsi propun sa construiasca o banca de material genetic care ar putea pastra mostre din unele dintre cele mai valoroase specii de pe Pamânt.

Banca de celule din Svalbard

Deja oamenii de stiinta au colectat mostre de plante, animale si alte organisme si au depozitat aceste celule, seminte si alte materiale în instalatii protejate din întreaga lume. Dar schimbarile climatice, dezastrele ecologice si razboaiele pot ameninta aceste arce ale lui Noe moderne de pe Pamânt, astfel ca acum unii cercetatori au propus o solutie iesita din comun: sa construiasca o astfel de „arca” pe Luna.

Acest veritabil tezaur al vietii terestre ar urma sa fie construit într-un loc umbrit permanent, aflat la polul sudic al Lunii. Temperaturile de acolo ar trebui sa ramâna foarte scazute, la minus 196º Celsius. Acesta este minimul necesar pentru a stoca în siguranta majoritatea celulelor animale pe termen lung, au mentionat Mary Hagedorn si echipa sa de cercetatori într-un articol publicat în revista BioScience.

Iar acest lucru, sustin ei, ar trebui sa faca aceasta banca de gene mult mai stabila decât oricare dintre cele de pe Pamânt. „Când vine vorba de salvarea biodiversitatii noastre si a vietii pe Pamânt”, spune Hagedorn, „este foarte bine sa avem cât mai multe planuri posibile”.

De profesie biolog marin, Hagedorn lucreaza la Smithsonian National Zoo and Conservation Biology Institute din Washington, D.C. Echipa lui Hagedorn a fost inspirata de depozitul global de seminte din Svalbard, Norvegia, o veritabila Arca a lui Noe înghetata, situata mult deasupra Cercului Polar Arctic.

Mai multe alte banci de seminte si tesuturi din întreaga lume stocheaza, de asemenea, mostre pretioase de organisme care prezinta interes pentru cultivatori si crescatori de animale.
Oamenii de stiinta au colectat semintele depozitate la Svalbard din întreaga lume. Aceasta instalatie profita de temperaturile scazute ale sitului pentru a-si proteja milioanele de seminte stocate. Daca este necesar, ele pot fi dezghetate si reproduse.

Ulterior, semintele pot fi semanate în locuri în care aceste plante s-ar putea sa nu mai existe. In 2017, oamenii de stiinta au aflat ca aceasta arca era în pericol. Topirea permafrostului a inundat seiful, punând preti-oasele seminte în pericol de a se dezgheta si de a se strica, eveniment care indica necesitatea unui alt plan de rezerva.

Un proiect ingenios, dar si multe obstacole

În urma cu doi ani, Álvaro Díaz-Flores si câtiva colegi de la Universitatea din Arizona au propus propria lor idee pentru o arca lunara, care urma sa fie „un adapost pentru semintele, spermatozoizii, ouale si ADN-ul speciilor de animale si plante pe cale de disparitie de pe Pamânt”. Ei vor sa depoziteze celulele sau tesuturile colectate în pesteri aflate sub suprafata Lunii. Numite tuburi de lava, pesterile s-au format probabil atunci când râurile subterane de roca topita au secat.

Un sistem alimentat cu energie solara ar mentine temperaturile foarte scazute. Dar daca ar ramâne vreodata fara energie, probele stocate s-ar deteriora. În schimb, în regiunile umbrite ale Lunii, care sunt înghetate pentru totdeauna, un seif lunar nu ar avea nevoie de energie sau de întretinere umana constanta, noteaza echipa lui Hagedorn. Si având în vedere temperaturile scazute de la polul sud, spune ea, un seif acolo ar putea stoca fibroblaste – „una dintre cele mai puternice celule pe care le avem astazi”.

Oamenii de stiinta pot transforma aceste celule animale în celule stem. „Apoi, aceste celule stem pot fi utilizate pentru clonare”, spune Hagedorn. Fibroblastele ar putea fi valoroase pentru refacerea populatiilor de specii amenintate sau disparute. Sau ar putea ajuta la recrearea ecosistemelor în viitoarele colonii umane de pe Luna sau Marte.

Noua propunere vine însa si cu o serie de obstacole. Printre acestea se numara radiatiile si efectele pe termen lung ale microgravitatiei asupra mostrelor stocate. Echipa lui Hagedorn proiecteaza containere rezistente la radiatii pentru probele aduse de pe Pamânt. Urmatorul pas ar fi testarea prototipurilor pe o viitoare misiune pe Luna.

„Autorii fac o treaba buna prezentând multe dintre provocari”, spune Benjamin Greenhagen. Acesta este cercetator lunar la Laboratorul de Fizica Aplicata Johns Hopkins din Maryland. El a observat ca regiunile permanent întunecate ale Lunii nu sunt imune la variatiile mari de temperatura, deoarece în umbra poate straluci mai multa sau mai putina lumina solara reflectata. Astfel de locuri „sunt înca reci”, spune el. Totusi, îsi face griji, s-ar putea sa nu fie întotdeauna suficient de reci pentru acest proiect „fara un anumit nivel de… gestionare”.

De departe, cea mai mare provocare va fi obtinerea unui acord larg al tuturor membrilor comunitatii stiintifice, spune Hagedorn. Apoi, natiunile vor trebui sa colaboreze la elaborarea planului. Greenhagen remarca, de asemenea, ca „exista comunitati pe Pamânt pentru care Luna este sacra”.

Cei care doresc sa construiasca o arca lunara ar trebui sa „implice în mod activ aceste comunitati” daca spera sa depoziteze vreodata mostre biologice pe Luna. Grupul lui Hagedorn sustine ca primele esantioane vizate pentru depozitarea pe Luna ar trebui sa includa specii pe cale de disparitie, polenizatori, specii care construiesc ecologia si specii care au potentialul de a ajuta oamenii în timpul explorarii spatiale.

Dar planificarea acestui proiect se afla înca în stadiu incipient. Ca atare, remarca ea, „nimic nu este batut în cuie în acest moment”.

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Sistem global de alerta la tsunami

Urmatorul Articol

Istoria se repeta?

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Urmatorul Articol

Istoria se repeta?

Recunoasterea unui împarat

Experimentul „Micului Albert”, o pata de nesters a stiintei

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.