În 1977, arheologii au facut o descoperire uimitoare în timp ce efectuau sapaturi lânga orasul antic Vergina din nordul Greciei. Cercetatorii au presupus atunci ca au gasit familia lui Alexandru cel Mare, regele macedonean care a cucerit Imperiul Persan în secolul al IV-lea î.Hr.
Anul trecut, oamenii de stiinta au declarat ca au confirmat „în mod concludent” ca în morminte se aflau fiul marelui razboinic, Alexandru al IV-lea, fratele vitreg mai mare, Filip al III-lea, si tatal Cuceritorului, Filip al II-lea.
Cu toate acestea, un studiu recent sugereaza ca scheletul considerat a fi al lui Filip al II-lea nu îi apartine tiranicului tata al lui Alexandru cel Mare.
Dezacord între cercetatori
Arheologii sustin ca trupul masculin ar apartine unui rege macedonean necunoscut, care a fost îngropat cândva între 388 si 356 î.Hr. – cu zeci de ani înainte ca Filip al II-lea sa fie asasinat, probabil la instigarea propriei sale sotii, Olympia.
Autorul principal al studiului, dr. Yannis Maniatis, director la Centrul National de Cercetare Stiintifica din Grecia, a declarat: „Acum suntem absolut siguri ca osemintele nu sunt ale lui Filip al II-lea”. Insa locul de odihna vesnica al lui Alexandru cel Mare ramâne un mister.
Niciodata învins în lupta, Alexandru cel Mare a creat un vast imperiu care s-a întins din Grecia pâna în India, înainte de a muri în Babilon în 323 î.Hr. la vârsta de doar 32 de ani. Vastul complex funerar cunoscut sub numele de Marele Tumul de la Vergina contine mormintele mai multor membri ai dinastiei Argeazilor, care aveau sa conduca Grecia Antica.
În 1977, dupa descoperirea sitului, cercetatorii au identificat trei morminte – denumite mormântul I, II si III – ca fiind locurile probabile de înhumare ale fratelui, fratelui vitreg si tatalui lui Alexandru cel Mare. Cu toate acestea oamenii de stiinta nu au reusit sa se puna de acord asupra mormântului în care se afla fiecare membru al familiei. Anul trecut, un studiu condus de Antonios Bartsiokas, profesor de antropologie la Universitatea Democritus din Tracia, în Grecia, a pretins ca ar fi dezvaluit raspunsul „concludent”. Bartsiokas si colegii sai au identificat Mormântul I ca adapostind ramasitele pamântesti ale tatalui lui Alexandru cel Mare si Mormântul II ca fiind locul de odihna al fratelui vitreg al Cuceritorului, Filip al III-lea al Macedoniei – si nu invers, asa cum se presupunea anterior.
Una dintre dovezile-cheie ale profesorului Bartsiokas este ca femeia si copilul gasiti în Mormântul I se potrivesc cu relatarile despre asasinarea lui Filip al II-lea. Filip si familia sa au fost ucisi la ordinul fostei sale sotii, Olympia, care a dorit astfel sa deschida calea fiului ei, Alexandru, spre tron.
Prin datarea ramasitelor din Mormântul 1 la 356 î.Hr., noul studiu arata ca acest schelet nu îi poate apartine lui Filip al II-lea. Folosind o combinatie de datari cu radiocarbon, analize genetice si observatii ale oaselor, cercetatorii au stabilit ca barbatul îngropat acolo avea între 25 si 35 de ani când a murit. Femeia gasita cu el, în schimb, avea între 18 si 35 de ani.
„Data decesului acestei persoane este înainte de 356 î.Hr., asa cum a fost determinata cu ajutorul datarii cu radiocarbon, deci îl exclude în mod clar pe Filip al II-lea, care a murit în 336 î.Hr. În plus, vârsta la momentul decesului, determinata cu ajutorul mai multor studii ale oaselor sale, îl exclude, de asemenea, pe Filip al II-lea, care a murit la aproape 50 de ani”, a explicat dr. Maniatis.
Ingropati în perioada romana
În mod devastator pentru teoria „mormântului lui Filip al II-lea”, cercetatorii au stabilit ca oasele bebelusilor din mormânt nu provin de la un singur individ, ci de la cel putin sase bebelusi diferiti. Prin urmare, acestea nu pot fi ramasitele tatalui lui Alexandru cel Mare si ale familiei sale masacrate din ordinul Olympiei.
Toti bebelusii au fost îngropati în perioada romana, adica între 150 î.Hr. si 130 î.Hr., la peste doua sute de ani dupa adultii din mormânt. Ei sugereaza ca parintii romani si-ar fi îngropat copiii în mormânt printr-o deschizatura lasata de gropari în secolul al III-lea î.Hr. si care era înca deschisa în epoca romana.
„Este clar ca Mormântul I, care se afla la periferia Marelui Tumul, a fost expus în urma unui dezastru natural (cutremur sau alunecare de teren) si astfel a devenit un loc convenabil pentru eliminarea copiilor morti în perioada romana”. Aceasta este o „practica destul de obisnuita observata în alte morminte din Vergina si din alte parti”, a afirmat dr. Maniatis.
Pe baza acestor observatii, cercetatorii concluzioneaza ca „sugestiile anterioare conform carora ramasitele scheletice ar apartine lui Filip al II-lea, mai tinerei sale sotii, Cleopatra, si copilului lor nou-nascut nu sunt sustenabile din punct de vedere stiintific”.
Descoperirile facute concluzioneaza ca trupul lui Filip al II-lea este de negasit. Desi barbatul din Mormântul I ar putea sa nu fie tatal lui Alexandru cel Mare, cerce-tatorii sunt siguri ca este un membru mai în vârsta al aceleiasi familii regale.
Dr. Maniatis explica: „Marele Tumul de la Vergina este considerat ca fiind necropola oficiala a regilor macedoneni. Prin urmare, este evidentiat faptul ca toate aceste morminte sunt importante si legate de membrii familiei regale si, prin urmare, de familia lui Alexandru cel Mare. Astfel, individul înmormântat în Mormântul I este aproape sigur unul dintre membrii mai în vârsta ai familiei faimosului lider”.
Analizând diferitii izotopi chimici gasiti în dintii barbatului, cercetatorii au concluzionat ca acest barbat necunoscut si-a petrecut probabil copilaria departe de regiunea Vergina si este posibil ca barbatul sa fi trait în nord-vestul Greciei, în Macedonia Superioara sau în Peloponez.
GABRIEL TUDOR
Comentarii