Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea în urma cu 2.000 de ani pe un drum strajuit, pe o parte si cealalta, de cel putin 500 de copaci, conform unor noi sapaturi arheologice desfasurate în acest sit.
Arheologii au facut aceasta descoperire în timpul excavarilor la situl fortaretei ce a fost reconstruita si modificata de-a lungul mai multor secole. Existenta fortaretei este cunoscuta de mai multe decenii, dar noile descoperiri realizate de o echipa de arheologi de la Ministerul egiptean al Turismului si Antichitatilor ofera noi indicii cu privire la modul în care arata aceasta fortareata straveche.
Localizata la Tell Abu Saifi, fortareata a fost folosita în timpul Dinastiei Ptolemeice (circa 304 – 30 î.Hr.), dinastie întemeiata de Ptolemeu I, un general al lui Alexandru cel Mare dar si mai târziu, în perioada romana (circa 30 î.Hr. – 642 d.Hr.), pe când Egiptul era o provincie a Imperiului Roman.
Arheologii au descoperit ca în perioada Ptolemeica erau 500 de locuri circulare, din argila, pentru plantat copaci, pe ambele parti ale drumului ce ducea la intrarea în fortareata. Copacii aveau probabil rolul de a oferi umbra si un rol estetic, dar nu se stie exact care erau particularitatile climei în Desertul Sinai în urma cu aproximativ 2000 de ani.
Arheologii au descoperit ca în perioada Ptolemeica fortareata era înconjurata de un sant defensiv cu adâncimea de 2 metri, iar principalii adversari ai faronilor din Dinastia Ptolemeica au fost Imperiul Seleucid si Roma, transmite Live Science/ Agerpres.
Locurile pentru plantat copaci reprezinta o descoperire foarte interesanta, crede Elizabeth Macaulay, profesor de istorie clasica de la City University of New York. „Este cu siguranta posibil ca aceste cercuri din argila sa fi fost folosite pentru a planta copaci. 500 de copaci ar fi însemnat foarte mult, dar avem dovezi din papirusuri si arheologie conform carora în Egiptul ptolemeic se cultivau plante la scara extinsa – vita de vie, pomi fructiferi dar si copaci ornamentali”, a sustinut ea.
De asemenea, daca în cursul sapaturilor se vor descoperi si ramasite ale unor radacini, vor putea fi identificate speciile de arbori care strajuiau drumul spre fortareata.
Arheologii au descoperit baraci ale soldatilor ce pazeau fortareata si un alt drum, pavat cu dale din calcar, lung de 100 de metri si lat de 11 metri, ce era folosit de soldati. De asemenea, arheologii au descoperit si patru colturi ale unei structuri ce ar putea fi chiar mai veche, posibil tot o fortareata, dar care nu a putut fi înca datata.
NICUSOR DINCA
Comentarii