• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 18 octombrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 18 octombrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » 3 scenarii privind aparitia vietii pe Pamânt

3 scenarii privind aparitia vietii pe Pamânt

11 ianuarie 2001
in Stiinta
A A

          Descoperirile stiintifice, în speta din domeniul astronomiei, geologiei si chimiei, au permis conturarea unor noi teorii privind aparitia primelor organisme vii pe Pamânt, unele dintre ele fãcând obiectul unor reconstituiri în laborator. Iata câteva dintre cele mai seducatoare ipoteze privind aparitia vietii pe Pamânt.

          Descoperirile stiintifice, în speta din domeniul astronomiei, geologiei si chimiei, au permis conturarea unor noi teorii privind aparitia primelor organisme vii pe Pamânt, unele dintre ele fãcând obiectul unor reconstituiri în laborator. Iata câteva dintre cele mai seducatoare ipoteze privind aparitia vietii pe Pamânt.
          
           1. Atmosfera primordiala.
          
           O mare cantitate de bioxid de carbon, metan si hidrogen sulfurat si putin hidrogen. Cam asta a fost compozitia primei atmosfere terestre. Un mediu în care, în urma cu 4 miliarde de ani, ar fi aparut primele organisme vii. Prin anii ’50, cercetatorul american Stanley Miller a testat aceasta ipoteza în laborator. Pornind de la metan, hidrogen, amoniac si vapori de apa el a recreat presupusa atmosfera originara pe care a supus-o unor descarcari electrice, comparabile furtunilor primordiale, pentru a observa formarea moleculelor de aminoacizi. Din pacate aceasta teorie a fost compromisa în urma cu 15 ani o data cu descoperirea în Groenlanda a celor mai vechi roci terestre. Continutul mare în carbonati demonstreaza faptul ca atmosfera primordiala era mai degraba încarcata cu dioxid de carbon decât cu metan. Asa s-a ajuns la concluzia ca atmosfera primordiala care ar fi jucat un rol important în aparitia primelor semne de viata nu a constituit sursa exclusiva a materiei organice. Un amestec care în laborator nu s-a dovedit la fel de eficace în zamislirea moleculelor viului. Asa s-a ajuns la concluzia ca atmosfera primordiala care ar fi jucat un rol important în aparitia primelor semne de viata nu a constituit sursa exclusiva a materiei organice.
          
           2. Meteoritii extraterestri.
          
           În urma cu 4,5 – 5 miliarde de ani, o ploaie de corpuri ceresti s-a abatut asupra Pamântului. Analizând praful cometei Halley, cercetatorii au descoperit în structura acestuia 14 la suta carbon organic. Pe de alta parte, radioastronomii au identificat 83 de molecule diferite în mediul interstelar. În cazul în care moleculele extraterestre au fost aduse pe Pamânt de catre meteoriti si comete, mai ramâne de vazut cum au putut rezista unei lungi calatorii în spatiu supuse razelor ultraviolete si a temperaturilor ridicate în timp ce patrundeau în atmosfera noastra. Pentru a verifica aceasta ipoteza, Centrul national de studii spatiale si Agentia spatiala europeana au efectuat o serie de experiente pe o orbita joasa în jurul Pamântului, la bordul micilor sateliti rusesti si a statiei MIR. Oamenii de stiinta au fixat, pe scuturile tehnice ale aparatelor, meteoriti artificiali pentru a demonstra ca aminoacizii au ramas stabili în timpul calatoriei, protejati de razele ultraviolete de catre cochilia lor minerala. Pe de alta parte, alti cercetatori au sondat rocile extraterestre gasite pe Pamânt. Într-un meteorit cazut în Australia, opt aminoacizi au fost detectati alaturi de alti douazeci care constituiau proteine cunoscute pe Pamânt. Prezenta aminoacizilor a mai fost semnalata în prafurile extraterestre provenind de la comete sau asteroizi, descoperite sub gheturile Antarcticii în zone în care nu a fost semnalata prezenta materiei vii.
          
           3. Vulcanii abisurilor.
          
           Aceste hornuri vulcanice care acopera unele zone de pe fundul oceanelor constituie izvoare hidrotermale cu temperaturi cuprinse între 100 si 300 grade Celsius care elibereaza un amestec de elemente minerale si gazoase provenite din adâncurile Pamântului. Prin anii’90 biochimistul german Gunther Wachterhaser a emis ipoteza conform careia primele molecule organice s-ar fi putut forma în acest mediu. Teoria sa a fost confirmata în laborator. Asociind hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon pe care îl degaja fumarolele submarine, cu sulfura de fier care se gaseste pe solul submarin, a obtinut hidrogen si molecule organice sulfuroase. Singura problema a constituit-o temperatura ridicata la care elementele viului nu pot ramâne stabile. Se presupune ca moleculele organice, de-abia formate, au scapat din hornuri si au ajuns în apele reci. Alte experiente au demonstrat faptul ca în jurul acestor izvoare calde s-a format amoniac, element esential în formarea primelor molecule organice.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Fasole boabe cu tocanita

Urmatorul Articol

Salata de iarna (reteta italiana)

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Enceladus ar putea sustine viata extraterestra

15 octombrie 2025

Departe, în colturile înghetate ale sistemului nostru solar, un corp ceresc aparent...

Spectacolul cunoasterii

Tratamentul care elimina ochelarii de citit

6 octombrie 2025

Un studiu prezentat la Congresul European al Societatii pentru Cataracta si Chirurgie...

Spectacolul cunoasterii

Potirul lui Iisus

29 septembrie 2025

Un vas ceramic vechi de aproape 2000 de ani, descoperit în Egipt...

Spectacolul cunoasterii

„Leul înaripat” este o statuie funerara din China?

23 septembrie 2025

Un studiu recent dezvaluie o posibila origine surprinzatoare a uneia dintre cele...

Spectacolul cunoasterii

Xenotransplant cu plaman de porc

17 septembrie 2025

Chirurgii de la clinica Universitatii de Medicina din Guangzhou, China, au transplantat...

Spectacolul cunoasterii

Aer pentru Marte

7 septembrie 2025

De la lansarea primului om în spatiu, în anii ’60, omenirea a...

Urmatorul Articol

Salata de iarna (reteta italiana)

Placintele

Sufleu de morcovi cu brânza de vaci

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

9 octombrie 1859 – S-a nascut Alfred Dreyfus, victima celei mai mari erori judiciare

15 octombrie 2025

Alfred Dreyfus a fost un ofiter francez de origine evreiasca, cunoscut în...

Citeste mai departe
Blitz

Cele mai palpitante filme despre supravietuire

15 octombrie 2025

Filmele de supravietuire au fascinat dintotdeauna publicul prin povestiri intense despre lupta...

Citeste mai departe
Blitz

Obiecte cu poveste

15 octombrie 2025

O parte esentiala a patrimoniului etnografic, teascurile pentru presat struguri vor putea...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Când „dulcele” devine amar

15 octombrie 2025

Atrasi de produsele comestibile cu gust dulce, copiii fiind cei mai rasfatati...

Citeste mai departe
Femina Club

In atentie decolteul si gâtul

15 octombrie 2025

Preocupate excesiv de aspectul obrazului, uitam adesea ca decolteul si gâtul au...

Citeste mai departe
Femina Club

Telina cu ciuperci

15 octombrie 2025

3 teline mari, 5 linguri unt, 10 ciuperci, o ceapa, o lingura...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.