Cand Dan Brown scria romanul sau de mare succes „Codul lui Da Vinci”, cu siguranta nu banuia ca genialul artist italian ascundea intr-adevar o taina, chiar daca aceasta nu avea vreo legatura cu templierii, societatile secrete sau stapanii din umbra ai planetei. Cel ce a descoperit misterul tainuit timp de secole, dincolo de zidurile unei catedrale din Florenta, este profesorul american de origine italiana Maurizio Seracini.
Incercarile de descifrare ale acestui mister dateaza din 1975 cand, dupa ce a studiat ingineria la Universitatea San Diego din California, Seracini s-a intors in Florenta natala spre a incerca sa descopere legendara pictura „Batalia de la Anghiari”, apartinand lui Da Vinci. Se stia ca aceasta fusese cea mai mare panza a artistului italian, de trei ori mai mare decat Cina cea de Taina, dar ca Da Vinci o abandonase din motive necunoscute, atunci cand era foarte aproape de finalizare, in 1506. Singura reminiscenta a acestei capodopere a fost o schita ramasa in codexurile artistului florentin, schita infatisand o inclestare cumplita, cu oameni si cai surprinsi in plina miscare, intr-un veritabil tablou de anatomie, fara precedent in istoria artei.
„Cauta si vei gasi!”
Timp de decenii, pictorii italieni au venerat acest tablou, aflat in Sala celor 500 din Palazzo Vecchio, sediul puterii florentine, insusi Rafael mergand sa realizeze schite dupa el. Si apoi, brusc, pictura a disparut. In timpul refacerii salii, in 1563, arhitectul si pictorul Giorgio Vasari a acoperit zidurile uriasei incaperi de consiliu cu fresce reprezentand victoriile militare obtinute de familia de Medicis, revenita la putere. Imaginile lui Leonardo au fost astfel acoperite de alte picturi si opera lui a fost complet uitata si considerata, multa vreme, pierduta pentru totdeauna. Dar in 1975, studiind una dintre scenele de batalie realizate de Vasari, profesorul Seracini a observat, in mijlocul unui grup de soldati, un steag pe care erau scrise doua cuvinte: „Cerca trova” (Cauta si vei gasi!”).
El a intuit imediat ca aceste cuvinte nu aveau nici o legatura cu subiectul panzei dandu-si seama ca faceau trimitere la altceva. Dorise oare Vasari sa dea astfel un semn ca „ceva” se afla ascuns sub culorile sale? Tehnologia anilor ’70 nu a putut oferi insa un raspuns acestei intrebari. Dar Seracini n-a abandonat. In 2000, a revenit la Florenta, inarmat cu o tehnologie moderna si beneficiind de sprijinul financiar al magnatului britanic Loel Guinness. Imaginile in infrarosu si scanarea cu laser a salii i-au ajutat pe membrii echipei de cercetatori sa descopere unde se aflau usile si ferestrele incaperii inainte ca Vasari sa o reconstruiasca.
Aceasta reusita, alaturi de analizarea documentelor din secolul XVI, i-a permis lui Seracini sa localizeze cu aproximatie portiunea de zid pictata de Leonardo. „Am inteles atunci si de ce Michelangelo n-a reusit sa picteze aici, abandonandu-si intentiile de a realiza un tablou in Sala celor 500 dupa doar cateva schite: zona cea mai buna, care oferea o iluminare optima, fusese deja luata de Da Vinci”, dezvaluie profesorul de origine italiana.
Si desigur, analiza a demonstrat ca pictura lui Da Vinci se afla chiar sub indiciul „Cerca trova”, mai ceva ca-n romanele lui Brown! Vestea cu adevarat excelenta a fost insa ca Vasari nu pictase direct peste tabloul lui Leonardo ci ridicase un zid de caramida langa aceasta, lasand un orificiu in acest zid chiar in dreptul cuvintelor de pe steag. Dar cum s-ar putea sti ce se afla cu adevarat acolo, fara distrugerea panzei, la fel de valoroase, a lui Vasari?
Dupa ani de cautari, Seracini a descoperit si modalitatea de a afla marele secret. Este vorba despre un dispozitiv care „bombardeaza” cu neutroni zidurile si detecteaza radiatiile gamma produse de coliziunea acestora cu atomii de hidrogen. Dupa cum se stie, hidrogenul abunda in materialele organice, precum uleiurile, folosite de Da Vinci. Dispozitivul va putea identifica, actionand tot pe principiul radarului, sulfurile din stratul de baza aplicat de Da Vinci, plumbul din primul strat alb si elementele din pigmentii colorati, ca de pilda mercurul si cuprul. Acum, Seracini asteapta avizul noului primar al Florentei, Matteo Renzi, pentru a demara ingeniosul sau proiect. Acesta vizeaza mutarea panzei lui Vasari si scoaterea la iveala a picturii originale, a lui Da Vinci. „Probabil ca panza este perfect conservata, stand ascunsa timp de cinci secole dupa acest zid. Va fi descoperirea mileniului!”, promite Seracini.
GABRIEL TUDOR
Comentarii