„Am fost al 103-lea pamântean care a ajuns in spatiul cosmic”

          Interviu cu General de flotila aeriana Dr. ing.

          Interviu cu General de flotila aeriana Dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu – Presedintele Agentiei Spatiale Române
          
           – 14-22 mai 1981 – un total de 7 zile, 20 de ore si 42 de minute; 5260000 km parcursi la o altitudine maxima de 384 km; 22 de experimente stiintifice românesti efectuate la bordul complexului orbital „Soiuz 40 – Salint 6 – Soiuz T4”. Domnule Dr. Ing. Dumitru Dorin Prunariu, sunteti singurul cosmonaut al României si aceasta ar putea fi cartea de vizita a istoricului Dv. zbor de acum 20 de ani. Cum va apare acum peisajul cosmonauticii, comparativ cu ceea ce se petrecea pe vremea aceea?
          
           – Acum 20 de ani eram al 103-lea pamântean care ajungea în spatiul cosmic. Astazi primul turist spatial este cel de al 399-lea care se desprinde de Pamânt la bordul unei rachete. Ceea ce s-a schimbat substantial este activitatea si structura laboratorului spatial. Saliut 6, care a fost prima statie cosmica vizitata de echipaje internationale, cântarea 37 de tone, cu tot echipamentul adus la bord, plus cele doua nave cosmice acrosate. ISS – Statia Cosmica Internationala – care se asambleaza acum pe orbita va cântari 400 de tone. Modulele acesteia sunt foarte specializate iar tipurile de cercetari efectuate sunt mult diversificate fata de cele pe care le-am efectuat eu acum 20 de ani.
          
           – Cui vi se pare ca acorda cercetarea spatiala o atentie mai mare în prezent: zborurilor cu echipaj uman sau cercetarii spatiale cu aparatura specializata?
          
           – Ambele sunt vizate si finantate, desi un accent deosebit se pune acum pe ISS. Pe de o parte profitam de conjuncturi planetare favorabile pentru trimiterea de sonde care sa investigheze alte planete ale Sistemului Solar, în special planeta Marte – viitorul popas al unui echipaj uman, poate peste alti 20 de ani. Pe de alta parte, studiem comportarea organismului uman în zboruri de lunga durata în cadrul misiunilor circumterestre. Aceste studii, cercetari sunt strict necesare pentru o buna desfasurare a unui zbor cosmic pilotat spre o alta planeta, dar si pentru mai buna cunoastere a planetei noastre natale.
          
           – V-ati întors recent de la o mare aniversare: 40 de ani de la primul zbor cosmic, cel al lui Iuri Gagarin. Ce loc mai ocupa acest eveniment în cosmonautica de astazi?
          
           – Gagarin ramâne un moment de referinta în cosmonautica mondiala prin zborul sau din 12 aprilie 1961. Rotatia completa efectuata de el în jurul Pamântului a durat 108 minute si a deschis drumul cosmonauticii pilotate. De atunci, daca ar fi sa ne referim la recordul de durata, acesta a atins între timp un an si patru luni, iar cunostintele medicale despre comportarea omului într-un mediu cu alte caracteristici decât cel terestru permit totusi supravietuirea acestuia si desfasurarea unor activitati corespunzatoare si eficiente în spatiul extraatmosferic timp indelungat.
          
           – Zborul Dv. s-a înscris în cadrul unui program mixt. Ati mai avut prilejul de atunci sa-i întâlniti pe vechii colegi? Cum a mai evoluat cosmonautica în fosta Uniune Sovietica?
          
          – Ma întâlnesc periodic cu fostii mei colegi în cadrul unor activitati cosmice internationale. Aproape toti facem parte din Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic – singura asociatie internationala profesionala si neguvernamentala a tuturor celor care au zburat în spatiul cosmic. În Rusia, structura si volumul activitatilor cosmice s-au modificat, fiind conditionate de noile circumstante impuse de economia de piata.
          
          – Pentru programul ce vizeaza planeta Marte, NASA va cheltui 1,4 miliarde de dolari. Cum credeti ca se justifica acest atât de mare interes – inclusiv cel pentru Luna –, am putea spune chiar mai mare decât pentru Terra?
          
          – Studiul planetei Marte va deschide noi perspective cunostintelor pe care le avem asupra originii si evolutiei vietii în Univers. Cercetarile deja efectuate în regim automat pe suprafata planetei Marte arata faptul ca acum multe milioane de ani aceasta a fost o planeta vie, pe care curgeau râuri si în mod logic avea vegetatie. Într-o zona a planetei, numita Cydonia, a fost fotografiat un complex de piramide ale caror caracteristici si corelatii între pozitii si dimensiuni ne amintesc de piramidele din Egipt. În momentul de fata este efectuata o cartografiere completa a suprafetei Planetei Rosii si se profita de fiecare interval favorabil de aproximativ doi ani pentru a trimite noi misiuni, mai complexe, spre aceasta planeta. Referitor la Luna, care este mult mai aproape de Pamânt, ea este deja bine cunoscuta. O noua abordare a ei se va face în scopul de a implementa pe suprafata sa baze umane permanente. Programele lunare nu sunt deocamdata finantate întrucât fondurile sunt limitate si prioritatile sunt deja stabilite pentru multi ani de acum încolo. NASA este cea mai puternica agentie spatiala din lume si aloca anual 13-14 miliarde de dolari pentru activitatile cosmice civile. Aceasta suma este de sase ori mai mare decât tot ce poate investi întreaga Europa în domeniul spatial! În ceea ce priveste problemele terestre acute, sunt numeroase cele care nu gasesc fondurile necesare pentru a fi rezolvate. Dar o alta organizare si o întelegere a prioritatilor la nivel planetar ar putea îmbunatati situatia Terrei.