Dupa ce decenii la rând suprematia spatiala a fost, si este, deocamdata, detinuta de NASA, China face pasi importanti pentru a deveni o forta mondiala in acest domeniu. Are un robot selenar pe fata invizibila a lunii, construieste o statie spatiala si anul trecut a trimis trei astronauti in jurul Terrei.
Când e vorba despre suprematia spatiala a marilor puteri mondiale, comentatorii nu se pot abtine sa nu foloseasca sintagma „câmp de lupta”, cu referire la faptul ca in jurul planetei s-a construit si se construieste o adevarata retea de sateliti, de cele mai multe ori cu scopuri militare, reusitele tehnologice din domeniu fiind percepute ca o lupta pentru suprematia, pâna la urma, militara, similara cu vechea lupta pentru intâietatea militara din perioada „razboiului rece”. Acum, aceasta cursa pentru „cucerirea spatiului cosmic” are noi competitori, India, Japonia, Israel.
Noua statie spatiala
La jumatatea lunii octombrie, agentia de stiri China Noua transmitea ca urmare a informatiilor furnizate de Agentia spatiala chineza pentru zboruri cu echipaj uman (CMSA) ca cei trei astronauti, aflati la bordul vehiculului spatial Shenzhou-13 lansat de la centrul de lansari Jiuquan din desertul Gobi, s-au cuplat cu succes la statia spatiala chineza.
Misiunea urmeaza sa ramâna in spatiu pentru o perioada de doua ori mai lunga decât precedentul record de durata al unei misiuni spatiale chineze cu echipaj uman, stabilit in septembrie de astronautii care au participat la misiunea precedenta, Shenzhou-12, care s-au aflat trei luni la bordul modulului Tianhe, deocamdata singurul aflat pe orbita terestra dintre cele trei segmente care vor alcatui viitoarea statie spatiala.
Noul echipaj, care va sta pe orbita pâna in luna aprilie, este alcatuit din generalul „Zhai Zhigang, in vârsta de 55 de ani, primul chinez care a realizat o iesire extravehiculara pe orbita in 2008, Ye Guangfu, in vârsta de 41 de ani, aflat la primul lui zbor in spatiu si Wang Yaping, o astronauta in vârsta de 41 de ani, care participa la o noua misiune cu echipaj uman, la opt ani dupa prima calatorie din 2013”, dupa cum transmite Agerpres.
Shenzhou-13 este cea de-a doua dintre cele patru misiuni cu echipaj uman necesare finalizarii constructiei statiei spatiale chineze, denumita Tiangong (Palatul celest), prevazuta pentru sfârsitul anului 2022, si care, in final, va avea o marime asemanatoare celei a fostei statii sovietice MIR (aflata in spatiu intre 1986 si 2001), cu o durata de functionare de cel putin zece ani.
Premiera in spatiu
La trei saptamâni de la cuplarea cu modulul Tianhe, a fost consemnata o alta reusita spatiala: doi astronauti chinezi au incheiat cu succes o iesire in spatiu, in exteriorul modulului de baza al viitoarei statii spatiale chineze, „astronauta Wang Yaping devenind astfel prima femeie din China care a realizat manevra”, dupa cum sublinia presa chineza.
Comandantul misiunii Shenzhou-13, Zhai Zhigang, a fost cel care a deschis trapa cabinei principale a modulului Tianhe, fiind insotit de Wang pentru o iesire in spatiu care a durat sase ore si jumatate, cu o asistenta tehnica asigurata de cel de-al treilea astronaut, Ye Guangfu, aflat in interiorul modulului central.
Un Starliner pentru SSI
Compania Boeing, cu programul sau spatial se afla la concurenta cu SpaceX a lui Elon Musk, cel care anul trecut a dus si a readus pe Pamânt echipaje de astronauti pe Statia Spatiala Internationala, vehiculul lor spatial, Starliner, urmând sa primeasca unda verde de la NASA pentru a putea transporta astronauti ai agentiei la bordul SSI.
Pe 3 august, anul trecut, lansarea capsulei Starliner a fost anulata cu doar câteva ore inainte, intrucât „13 dintre cele 24 de valve ale sistemului de propulsie au ramas inchise in timpul ultimelor verificari”. Defectiunea, au explicat echipele de la Boeing, a fost cauzata „de o problema de umiditate, care, interactionând cu agentul oxidant prezent in sistemul de propulsie, a format acid azotic, o substanta ce a contribuit la blocarea valvelor”.
O data rezolvate problemele tehnice, testul, considerat crucial pentru Boeing, care nu va fi realizat cu echipaj uman, ar putea avea loc, dupa cum declara John Vollmer, directorul departamentului de zboruri comerciale din cadrul grupului Boeing, doar „in prima jumatate a anului 2022”. Dupa acest prim zbor-test, „urmatorul zbor-test, acesta cu un echipaj uman, ar putea avea loc probabil spre sfârsitul anului 2022”.
Capsula Starliner urmeaza sa fie, alaturi de capsula Dragon, dezvoltata de SpaceX, unul dintre cele doua vehicule spatiale construite de companii private americane „care vor permite NASA sa lanseze din nou echipaje de astronauti spre SSI de pe solul american”, asta deoarece Agentia, dupa incheierea programului navetelor spatiale in 2011, a devenit dependenta de rachetele rusesti Soyuz pentru realizarea acestor zboruri. Boeing, care 10 ani a cheltuit bani de la NASA pentru a produce avionul supersonic de pasageri, dorit a fi concurentul Concorde, fara niciun rezultat, se afla si azi intr-un impas tehnologic.
In timp ce SpaceX a lui Elon Musk a trimis deja 10 astronauti la bordul SSI, grupul Boeing se afla inca in etapa in care trebuie sa reuseasca un prim zbor de testare fara echipaj uman, pentru a dovedi ca Starliner este o capsula sigura.
In 2019, Boeing a mai avut o tentativa de zbor-test, capsula Starliner fiind nevoita sa revina prematur pe Terra, iar o ancheta ulterioara a aratat ca „vehiculul dezvoltat de Boeing a fost pe punctul de a inregistra o anomalie grava in timpul zborului sau orbital, in momentul revenirii in atmosfera”.
Bilete pentru Cosmos
Daca majoritatea calatoriilor in spatii exotice pe Pamânt au devenit problematice, multi s-au gândit la un remediu: calatoriile spatiale. Acolo sus, e liniste si pace. Aflam ca Virgin Galactic, compania de turism spatial detinuta de Richard Branson, a vândut doar anul trecut, aproape 100 de bilete pentru o calatorie scurta in spatiu, la modicul pret de 450.000 dolari, transmite Agerpres.
Compania nu se multumeste cu atât, vrea sa ajunga la un total de 1.000 de bilete vândute inaintea lansarii primului zbor comercial, undeva spre sfârsitul anului. In aceste conditii, listele de asteptare vor fi probabil la fel de lungi ca acelea pentru cumpararea unui Trabant in fosta RDG. „Cererea pentru calatorii in spatiu este puternica si vindem locuri mai repede decât ne asteptam”, spunea Michael Colglazier, CEO-ul Virgin Galactic.
Sa ne reamintim, boss-ul companiei, antreprenorul britanic Richard Branson, a fost pe 11 iulie primul miliardar care a calatorit in spatiu, la bordul navei spatiale a companiei private pe care el insusi a creat-o, cu câ-teva zile inaintea lui Jeff Bezos, care a calatorit in spatiu cu o nava Blue Origin.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii