In Statele Unite sunt sacrificate anual sute de milioane de animale, iar in India si China, consumul de carne s-a dublat, fata de acum doua decenii! Nu-i de mirare ca savantii din intreaga lume incearca, de ceva timp, sa gaseasca alternative acestei nevoi crescute de carne. Pentru a creste carnea in conditii de laborator, din celule-satelit, cercetatorii vor apela la tehnici de inginerie genetica, celulele stem fiind acoperite cu un invelis biodegradabil, avand calitatile chimice si fizice necesare celulelor in mod obisnuit, spre a se dezvolta cum trebuie. Alti factori cheie implica stimularea electrica si tensionarile mecanice la care muschii artificiali vor fi supusi, pentru a-i antrena si dezvolta.
Deocamdata, oamenii de stiinta au reusit sa cresca in vitro doar mici portiuni de muschi ai scheletului, de dimensiunea unor unghii, care ar putea fi folosite, in alimentatie, la diverse sosuri sau la prepararea de pizza, avand exact acelasi gust cu carnea obisnuita.
Preocuparea sporita privind impactul industriei carnii asupra mediului ii determina pe tot mai multi specialisti sa nu mai considere carnea crescuta in laborator o curiozitate stiintifica, ci o optiune viabila. „Pentru a produce carnea pe care o mancam in prezent, 75 pana la 95% din hrana consumata de animale se pierde, din cauza metabolismului si a structurilor necomestibile, precum scheletul si tesutul neurologic. In conditiile carnii cultivate in eprubeta, nu va mai fi nevoie de osatura de sustinere, ci vom fabrica doar carnea necesara consumului, economiile fiind evidente, ca si efectul pozitiv asupra mediului”, explica Jason Matheny, cercetator la Universitatea John Hopkins.
„Nu trebuie sa ne asteptam ca de Craciun sa avem in farfurie prima friptura artificiala, spune Bob Dennis, profesor la Universitatea North Carolina. Trebuie sa gasim o modalitate de a creste celulele asa cum ele se dezvolta in corpul unui animal viu, deoarece carnea pentru friptura, la care viseaza multi, este o combinatie complexa de muschi, grasime si tesut conectiv. Realizarea unui intreg organ muscular nu este, din punct de vedere tehnic, ceva de neatins, dar dintre toate aplicatiile este totusi cea mai grea de realizat, in vreme ce fabricarea unor produse similare carnii tocate ar putea fi posibila, in cel mult cinci ani”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii