S-a incheiat anul cu realizari stiintifice de impact, de la aglomeratia pe orbita planetei Marte, la computerul cuantic si noile tehnologii in domeniul masinilor electrice. Stiinta merge inainte, planurile sunt mari, iata cateva premiere pregatite pentru 2022.
Planeta se confrunta cu pandemia, cu modificarile climatice, dar si spatiul extraterestru este un domeniu interesant pentru stiinta. Astronomii cauta exoplanete pentru o viitoare sau doar ipotetica incercare de colonizare intergalactica, Marte este pregatita sa-si primeasca primii vizitatori umani, deocamdata doar filmul Martianul ne poate face sa visam frumos, insa Luna ramane o atractie fireasca.
Dar, dupa misiunea Apollo 11 care a dus primii astronauti pe Luna la sfarsitul anilor 60 si ultima misiune Apollo 17 din decembrie 1972, care a incheiat aventura selenara, interesul pentru explorarea umana a Lunii a scazut brusc, NASA considerand ca a demonstrat tot ce se putea demonstra in lupta pentru suprematia spatiala, incheind conturile.
Realizarile din ultimii ani ale cercetatorilor chinezi care, pe langa construirea unei statii spatiale, isi doresc sa trimita si primii cosmonauti chinezi pe Luna, au facut ca interesul privind aproape uitata Luna sa sporeasca brusc. Fiindu-i amenintata hegemonia, NASA doreste sa ia prim-planul si de data aceasta, asa ca la sfarsitul anului trecut a anuntat ca in luna februarie este pregatita pentru lansarea misiunii Artemis 1, prima misiune din cadrul programului NASA de revenire pe Luna, dupa cum transmite Agerpres.
Misiunea era programata pentru sfarsitul anului trecut, dar chiar si cu intarzieri, Artemis ar permite SUA sa trimita misiuni cu echipaje umane pe Luna, printre care si prima femeie astronaut care ar pune piciorul pe suprafata selenara.
Lansarea acestui prim zbor de test se va desfasura fara astronauti la bord: noua racheta gigant a NASA, denumita SLS, va propulsa spre Luna capsula Orion, dupa care va reveni pe Terra.
Racheta a fost asamblata complet la sfarsitul lui octombrie, la Centrul Spatial Kennedy de la Cap Canaveral in Florida, si impreuna cu capsula Orion plasata in varf, masoara circa 100 de metri. „Fereastra de lansare din februarie se deschide pe 12, iar ultima oportunitate din februarie va fi pe 27”, declara anul trecut Mike Sarafin, responsabilul misiunii, intr-o conferinta de presa.
In cazul unor posibile amanari cauzate de probleme tehnice sau daca racheta nu va fi gata in timp util, „alte ferestre de lansare sunt preconizate pentru luna martie (din 12 pana in 27) si in aprilie (din 8 pana in 23)”.
Dar, pana la anuntarea exacta a lansarii misiunii Artemis, lansatorul va fi adus la inceputul lunii ianuarie, anunta Sarafin, la pista de lansare pentru „o repetitie generala” cand rezervoarele rachetei vor fi alimentate cu carburant si va fi simulata o „numaratoare inversa”.
Capsula Orion a mai calatorit in spatiu, se intampla in 2014, propulsata de racheta Delta IV, cand a efectuat de doua ori inconjurul Terrei „pentru a testa in special scutul termic in momentul revenirii in atmosfera”.
Numai ca acum lucrurile vor fi mai complicate, deoarece la intoarcerea de pe Luna, „viteza va fi mult mai mare, iar tempe-ratura mult mai ridicata”, dupa cum explica Mike Sarafin.
In privinta obiectivelor, Artemis are cateva foarte importante: „sa demonstreze capacitatea capsulei Orion de a reveni de pe Luna, de a opera in spatiul indepartat, unde temperaturile sunt cu mult mai scazute decat pe orbita terestra joasa, precum si recuperarea cu succes a rachetei. La acestea se mai adauga cateva obiective complementare cum ar fi „studierea efectului radiatiilor pentru viitorii astronauti care vor ajunge pe Luna si, nu in ultimul rand, realizarea unui selfie al capsulei cu Luna in plan indepartat”. Nu putem sa uitam selfie-ul pe care astronautii de pe Apollo 11 l-au facut, atunci, in vara lui 1969, cu… Pamantul in plan indepartat.
Misiunea lui Artemis 1 va fi urmata de altele, despre care NASA nu a facut precizari speciale, cu exceptia faptului ca misiunea Artemis 2 ar fi preconizata pentru anul 2023, cu doi astronauti la bord, care insa nu vor aseleniza. In fine, misiunea istorica va reveni lui Artemis 3 care va duce primii 3 astronauti pe solul Lunii, intr-o reeditare a misiunii Apollo 11, prevazuta pentru anul 2024.
Numai ca la jumatatea lunii noiembrie, administratorul NASA, Bill Nelson anunta ca „revenirea pe Luna cat mai repede si cat mai in siguranta posibil este o prioritate a agentiei”, drept urmare, trimiterea primei misiuni cu echipaj uman pe Luna in cadrul programului Artemis al NASA „nu va avea loc probabil mai devreme de 2025”. Ceea ce si asa pare tot extrem de optimist, avand in vedere amanarile de pana acum.
Rachete hipersonice
Anul 2022 va insemna continuarea cercetarilor in domeniul rachetelor hipersonice, domeniu in care s-au facut deja primii pasi. Este vorba despre un nou tip de armament, posibil cu incarcatura nucleara, rachetele hipersonice, dezvoltate in Rusia si China. Cotidianul Financial Times (FT) scria anul trecut ca specialistii chinezi au lansat in luna august „o racheta hipersonica, despre care spune ca ar fi inconjurat Pamantul pe o orbita joasa inainte de a cobori spre tinta”. Pe de alta parte, China a infirmat stirea, specificand ca a fost vorba despre „un test de rutina al unui vehicul spatial, destinat sa testeze tehnologia navelor spatiale reutilizabile”.
Articolul din FT, desi destul de aproximativ, punea accentul pe faptul ca lansarea vehiculului hipersonic chinez, denumit DF-17 (Dong Feng-17), din clasa HGV (Planor Hipersonic), a luat prin surprindere pe oficialii americani din domeniul informatiilor. In realitate, oficialii americani stiau din 2014 ca cercetatorii chinezi au lansat un prototip al acestei rachete, aflat apoi in serviciu din 2019. Este vorba despre un Planor Hipersonic, un vehicul de 11 metri si o greutate de 15 tone care poate atinge o viteza de deplasare de Mach 10-15 (1,72-3,43 km/s), cu o raza de actiune de 2.000 km.
Cercetatorii rusi au dezvoltat si ei recent o racheta hipersonica, denumita Zircon, un vehicul hipersonic de 11 m lungime, cu o viteza maxima de 8-9 Mach, lansat de pe submarin, cu o raza de actiune de 1.000 km. Din 2019, rusii au in productie un alt vehicul hipersonic, de 2 tone si o lungime de 5,5 metri, denumit Avangard, tot din clasa HGV.
El a fost testat in zbor intre februarie 2015 si iunie 2016 cand a atins o viteza de 11.200 de kilometri pe ora, lovind cu succes tintele aflate in poligonul de testare din Kamchatka. In fata acestor noi tipuri de armament, cu viteze de deplasare hipersonice, specialistii americani anuntau la sfarsitul lunii octombrie, anul trecut, ca SUA au testat „cu succes componente „prototip” ale rachetelor hipersonice care vor fi folosite pentru a dezvolta acest nou tip de armament”, transmitea Agerpres, preluand o stire AFP.
Era vorba despre „trei teste efectuate la centrul de testare Wallops al NASA din Virginia, in apropiere de Washington”, nota un comunicat al US Navy, care adauga ca „aceste teste au demonstrat tehnologii hipersonice avansate, capabilitati si sisteme prototip intr-un mediu de operare realist”.
Motiv pentru care Pentagonul „spera sa lanseze primele sale rachete hipersonice in jurul anului 2025”, dupa cum nota AFP.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii