Civilizatiile pierdute ale Terrei

          Ce nu a stiut autorul lui Ghilgames
          
          Poemul sumerian al lui Ghilgames contine o descriere a Potopului foarte apropiata de cea biblica. Un Noe „local”, Utnapishtim, salveaza speciile de animale si meseriasii locului adapostindu-i pe o pluta, într-o constructie cubica de sapte etaje – uriasa, evident, pentru timpul respectiv.

          Ce nu a stiut autorul lui Ghilgames
          
          Poemul sumerian al lui Ghilgames contine o descriere a Potopului foarte apropiata de cea biblica. Un Noe „local”, Utnapishtim, salveaza speciile de animale si meseriasii locului adapostindu-i pe o pluta, într-o constructie cubica de sapte etaje – uriasa, evident, pentru timpul respectiv.
          
          În versiunea sumeriana, apa a facut sa dispara orice urma de civilizatie, iar zeul Adas al furtunilor a facut ca noaptea sa ia locul zilei. Toate acestea sunt însa efectele previzibile ale caderii unui meteorit sau ciocnirii cu un asteroid! Si daca, împreuna cu Romano Serra, cercetator al Universitatii din Bologna si Director al Muzeului Cerului si Pamântului, va trebui sa spunem ca este greu de confirmat o asemenea ipoteza, pe de alta parte, statistic vorbind, este foarte probabil ca în timpurile istorice pe Terra sa fi cazut meteoriti de mari dimensiuni, cu efecte similare celor descrise. Craterele de la Wabar, în Arabia Saudita (acum 200 de ani!), meteoritul Tungusk (1908; diametrul de 40 m; puterea a 1000 de bombe atomice!) sunt dovezi în acest sens. Prin comparatie, meteoritul din Irak a fost un adevarat urias, cu diametrul sau de aproximativ 200 m si nu e de mirare ca si-a pus „semnatura” pe actul de sfârsit al epocii vechi a bronzului, în jurul anului 2300 î.Ch.
          Consecintele generale – asteptate, de altminteri – sunt clare: de la valuri uriase, cutremure si nori atât de grosi încât faceau imposibila ajungerea pe Pamânt a luminii Soarelui, pâna la scaderea dramatica a temperaturii si deci a fotosintezei. În final – distrugerea societatii agricole a momentului. Foamete. Interesanta este însa o alta întrebare, tulburatoare: a stiut cineva ca asemenea dezastre urmau sa aiba loc? Au stiut preotii egipteni? Si deci: ar fi putut fi salvate cetati ca Byblos sau Ierichon, primul adevarat oras din istorie? Si daca da, cine a stiut si de ce nu s-a putut face nimic? S-a spus ca un singur lucru nu stia autorul lui Ghilgames. Nu stia ca acum 65 de milioane de ani au disparut dinozaurii. Nu stia ca meteoritii lovesc la diferite intervale de timp Pamântul si nici nu stia cum sa ne aparam de ei. Si nici daca este posibil acest lucru! Dar viitorul se pare ca ne mai rezerva surprize…