Atunci când Homo sapiens a pasit în afara Africii, specia noastra s-a întâlnit cu populatii de Neanderthalieni care ocupau deja portiuni vaste din Europa, Asia si Orientul Mijlociu. Dupa cum arata prezenta ADN-ului neanderthalian la majoritatea oamenilor din prezent, au avut loc încrucisari preistorice, însa circumstantele au ramas pâna acum neclare.
Un nou studiu care s-a concentrat pe cromozomul X, unul dintre cei doi cromozomi sexuali, la oamenii din prezent si, asa cum au relevat genomurile antice, la Neanderthalieni, ofera informatii despre cine a participat la acele împerecheri preistorice. Analiza genetica sustine concluzia ca acest fenomen a fost de-terminat în principal de raporturile sexuale dintre barbatii Neanderthalieni si femeile Homo sapiens.
Cercetatorii spun ca nu sunt cunoscute motivele pentru care astfel de lucruri au avut loc, acestea producându-se fie printr-o preferinta de împerechere pasnica, fie cu forta sau în baza altor scenarii.
„Preferintele uneia sau ale ambelor parti ar putea produce aceste tipuri de modele, cu sau fara consimtamântul celeilalte”, a declarat geneticianul Alexander Platt de la Facultatea de Medicina Perelman din cadrul Universitatii Pennsylvania, coautor principal al studiului.
Cromozomii sunt structuri filiforme care transporta infor-matii genetice de la o celula la alta. La oameni, femeile prezinta doi cromozomi X – câte unul mostenit de la fiecare parinte. Barbatii prezinta un cromozom X mostenit de la mama si un cromozom Y mostenit de la tata. Pentru ceilalti cromozomi, fiecare persoana are doua copii – câte una de la fiecare parinte, distribuite în mod egal între sexe.
Majoritatea oamenilor, cu exceptia anumitor populatii din Africa Subsahariana, prezinta cantitati mici – adeseori între 1% si 4% – de ADN neanderthalian în mare parte a genomului lor, dar au putin sau deloc ADN pe cromozomii lor X. Africanii sunt o exceptie, deoarece stramosii lor, ramânând pe continent, nu s-au amestecat niciodata cu Neanderthalienii.
Genomuri ale trei Neanderthalieni au aratat un exces de ADN de Homo sapiens pe cromozomii X, un tipar opus fata de cel al oamenilor din prezent si care sugereaza o împerechere între un Neanderthalian de sex masculin si un Homo sapiens de sex feminin.
Cercetatorii au examinat, de asemenea, date genetice de la africani din prezent care nu-i au ca stramosi pe Neanderthalieni, pentru a urmari mai bine fluxul genetic dintre Homo sapiens si Neanderthalieni, care s-au încrucisat începând cu 250.000 de ani în urma.
O migratie mai recenta a lui Homo sapiens a dus la încrucisari suplimentare, care au atins o perioada de vârf în urma cu aproximativ 47.000 de ani.
Oamenii de stiinta au presupus mult timp ca absenta contributiei Neanderthalienilor la cromozomii X moderni se datora faptului ca unele gene neanderthaliene erau biologic incompatibile cu cele ale lui Homo sapiens, cauzând probleme grave de sanatate pentru nou-nascuti si fiind eliminate de-a lungul istoriei deoarece acei urmasi nu puteau sa se reproduca – principiul darwinian al „supravietuirii celui mai bine adaptat”.
Însa abundenta ADN-ului de Homo sapiens în cromozomii X de Neanderthal a contrazis aceasta notiune. În schimb, datele genetice, au spus cercetatorii, sunt cel mai bine explicate prin împerecherea dintre barbatii Neanderthalieni si femeile Homo sapiens, modelarea matematica confirmând ca aceasta preferinta de împerechere ar putea reproduce tiparele genetice observate.
Interactiune necunoscuta
Homo sapiens si Neanderthalienii au avut un stramos comun pâna în urma cu aproximativ 600.000 de ani, dar linia genealogica s-a divizat apoi, Neanderthalienii evoluând în Europa si Homo sapiens în Africa.
Neanderthalienii, care au disparut cu aproximativ 40.000 de ani în urma, si Homo sapiens prezentau asemanari care treceau dincolo de cele anatomice, informeaza Reuters/Agerpres.
Neanderthalienii, cu o constitutie mai robusta si sprâncene mai mari, erau inteligenti, creau arta si foloseau metode complexe de vânatoare în grup, obiecte simbolice si, poate, chiar un limbaj vorbit.
Natura interactiunii lor este dificil de stabilit doar pe baza dovezilor arheologice si genetice, inclusiv daca, de exemplu, au existat ostilitati, cum ar fi raiduri efectuate de barbati Neanderthalieni pentru a rapi femei Homo sapiens.
„Nu avem cum sa stim daca acele încrucisari se bazau pe un scenariu de conflict”, a declarat Sarah Tishkoff, geneticiana la Universitatea Pennsylvania, mentionând ca interactiunile ar fi putut fi pasnice. „Însa nici nu stim de ce s-a întâmplat acest tipar al împerecherii femelelor umane mai moderne (Homo sapiens) cu Neanderthalienii – fie ca a fost din proprie vointa, fie ca au fost fortate. Asta face ca procesul de cercetare sa fie atât de fascinant si, speram, într-o zi, poate ca vor exista date arheologice si fosile care vor oferi mai multa lumina asupra interactiunilor dintre Neanderthalieni si oamenii moderni”, a adaugat ea.
La un moment dat, dupa ce s-a raspândit în Eurasia, specia noastra i-a depasit cu mult, din punct de vedere numeric, pe Neanderthalieni.
„Daca tinem cont ca în acea zona ar fi putut exista de 10 pâna la 20 de ori mai multi Homo sapiens decât Neanderthalieni, observatia ca noi aveam pâna la 5% stramosi Neanderthalieni în urma cu 30.000 pâna la 40.000 de ani sugereaza ca este perfect rezonabil sa presupunem ca a existat pur si simplu atât de multa încrucisare încât specia noastra a inundat fondul genetic – si ca Neanderthalienii nu au disparut deloc, ci doar au devenit o parte din noi”, a declarat Alexander Platt.
„E amuzant sa te gândesti ca în prezent exista aproximativ 6 miliarde de oameni care merg printre noi având aproximativ 2% din genomurile lor provenind de la Neanderthalieni. În contextul în care acest lucru este echivalentul a 120 de milioane de genomuri de neanderthalieni, as spune ca Neanderthalienii se descurca mai bine ca niciodata”, a adaugat acelasi cercetator.
NICUSOR DINCA
Comentarii