Muzeul Judetean Buzau va relua, în luna august, programul „Weekenduri la Magura” dupa ce, în ultimii doi ani, activitatile din tabara de sculptura au fost suspendate, din cauza prezentei ursilor în zona.
În tabara de la Magura au fost realizate lucrari de întreti-nere si a fost reluata paza umana, context în care organizatorii anunta ca se fac ultimele pregatiri înainte de o noua editie a evenimentului îndragit de cei care iubesc natura si cultura.
„În luna august avem în ve-dere sa reluam activitatile acolo pentru ca este un program mult asteptat, iar din monitorizarile din ultima perioada nu a mai fost semnalata o prezenta care sa ne faca sa ne fie teama în tabara. Doi ani consecutiv, activitatile în Tabara de la Magura au fost suspendate din cauza prezentei ursilor în zona, nu am riscat sa tinem programul pentru securitatea noastra si a celor care participau. Din luna mai am reluat programul de paza umana si pâna în prezent nu avem vreo semnalare. Zilele acestea s-a finalizat programul de curatenie si de îndepartare a vegetatiei din tabara”, a declarat directorul Muzeului Judetean Buzau, Daniel Costache.
În tabara din padure vor fi organizate diverse activitati destinate atât copiiilor, cât si adultilor, sub coordonarea unui specialist din cadrul Muzeului Judetean, iar institutia are în vedere restaurarea unor piese aflate în tabara, informeaza Agerpres.
„Programul «Weekenduri la Magura» îl vom face o data la doua saptamâni, dar tabara poate fi vizitata oricând, fiind în aer liber, putem sa-i spunem un muzeu în aer liber, în padure. Din punct de vedere al programului, el va fi implementat de catre muzeograful de arta al muzeului nostru si va cuprinde ateliere de desen, de creatie, jocuri, miscare în aer liber, activitati care au legatura cu lucrarile si ansamblul de la Magura. Sunt 256 de lucrari în Tabara de la Magura. Au nevoie, într-adevar, de restaurare, au nevoie de a fi curatate, dar aceasta este o activitate foarte costisitoare, tinând cont în primul rând de faptul ca acolo nu ai logistica, apa, curent electric, însa chiar si în momentul de fata nu exista niciun pericol re-al pentru lucrari si este în planul nostru pe termen mediu si lung o interventie de restaurare la Tabara Magura”, a explicat Daniel Costache.
În anul 2025, Muzeul Judetean Buzau a suspendat pe termen nedeterminat programul „Weekenduri la Magura” din Tabara de Sculptura în aer liber, dupa ce au fost descoperite urme de urs în apropierea cabinei paznicilor.
Tabara de la Magura este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Europa, se întinde pe o suprafata de 72 de hectare si cuprinde 256 de lucrari în piatra, realizate începând cu anul 1970. Este amplasata în poienile din apropierea Manastirii Ciolanu, pe teritoriul comunei Tisau, la aproximativ 33 de ki-lometri distanta fata de Buzau.
Comori bibliofile din secolele XV-XVI
Patru incunabule din colectia Muzeului National al Unirii (MNU) Alba Iulia, tiparite în perioada 1487-1500, dar si o serie de raritati bibliofile din secolul al XVI-lea, cum ar fi unul din primele atlase de buzunar, pot fi vazute, pâna în 4 septembrie, într-o expozitie vernisata la Museikon.
Expozitia temporara „Comori bibliofile din secolele XV-XVI în patrimoniul Muzeului National al Unirii Alba Iulia” a fost realizata în contextul prezentei la Alba Iulia a unui numar mare de cercetatori reuniti de pasiunea pentru studiul vechilor tiparituri, participanti la cea de-a XX-a editie a conferintei „Bibliologie si patrimoniul cultural national”.
Sunt expuse unele dintre cele mai valoroase piese din colectiile muzeului albaiulian, care ofera o perspectiva asupra perioadei de început a tiparului în Europa.
Printre acestea se afla cele patru incunabule, carti tiparite pâna în anul 1500, recent achizitionate de catre Muzeul National al Unirii Alba Iulia, aparute la Augsburg, în 1487, Basel, în 13 martie 1496, Hagenau, în 10 noiembrie 1499, si Venetia, în 12 decembrie 1500, informeaza Agerpres.
Cea mai rara piesa expusa este o colectie de predici, tiparita la Nürnberg în anul 1502, din care mai sunt cunoscute doar 11 exemplare la nivel mondial. Este un postincunabul, Johannes Heroltus, „Sermones discipuli de tempore et de sanctis”, tiparit de Anton Koberger, cel mai important tipograf german de la sfârsitul secolului al XV-lea si nasul de botez al lui Albrecht Dürer.
Vizitatorii pot vedea si alte raritati bibliofile, cum ar fi un manuscris din secolul al XV-lea, un fragment al Sbornicului tiparit de Coresi la Sebes în anul 1580, doua editii ale Bibliei, din 1532, tiparita la Lyon, si 1581, de la Ostrog, Noul testament, Alba Iulia, 1648, dar si unul din primele atlase de buzunar, al carui autor a fost brasoveanul Johannes Honterus, tiparit la Zürich, în 1564.
NICUSOR DINCA
Comentarii