O intrebare dificila: schimbãrile climatice naturale sau activitatile umane de-a lungul timpului sunt cele care ar fi contribuit la disparitia unor specii de animale?
Lucrarile lui Christopher Doughty, profesor asociat si specialist in ecosisteme la Universitatea Northern Arizona, sugereaza ca elemente precum fosfor, calciu si magneziu, care sunt esentiale pentru viata, au scazut cu peste 90 la suta prin disparitia marilor animale, fiind cunoscut rolul lor in transportarea acestora pe zone intinse de mediu.
Doughty presupune ca, fara oameni, elementele ar fi distribuite mai uniform in mediu. Acest lucru ar insemna un sol mai fertil, ceea ce ar face ca ecosistemele sa fie mai productive. „Daca prezenta elementelor este mai neregulata in ecosisteme, productivitatea va fi mai neregulata”, e de parere Doughty.
„Oamenii au tendinta de a strange laolalta elemente prin practici precum agricultura si crearea de zone imprejmuite, astfel incat aceste zone devin mai putin fertile in timp, in comparatie cu sistemele salbatice”, spune Doughty. O fertilitate mai mare inseamna ca plantele isi pot aloca resursele catre mai multe fructe si flori, astfel incat lumea sa arate mai vibranta si sa hraneasca mai multe animale.
Clima ar putea fi, de asemenea, diferita, mai adauga cercetatorul, si, desi este dificil de spus in ce fel oamenii si megafauna ar fi influentat schimbarile climatice cu mii de ani in urma, cu dovezi care s-au pierdut in timp, este mult mai usor sa judecam impactul nostru asupra climei Pamantului astazi.
Prin incalzirea globala, cauzata de activitati precum arderea combustibililor fosili, oamenii au crescut temperatura medie globala cu aproximativ 1 grad Celsius de la inceputul secolului al XX-lea. Prin urmare, Pamantul ar fi fost putin mai rece fara noi. Un studiu din 2016 publicat in Nature a concluzionat ca „incalzirea cauzata de om va amana o viitoare epoca glaciara cu cel putin 100.000 de ani”. O fi bine, o fi rau, ne putem intreba noi, profanii.
Totusi, glaciatiunea nu a mai avut loc in urmatorii 50.000 de ani, chiar si fara intarzierea activitatilor umane, asa ca este putin probabil ca Pamantul sa fie in mijlocul unei alte ere glaciare astazi, chiar si in cazul in care noi, oamenii, nu am fi fost prin preajma.
Oamenii sunt inevitabili
Si totusi, suntem prin preajma. Pentru ca prezenta noastra era inevitabila. Oamenii moderni, adica Homo sapiens, asa cum suntem astazi, nu au fost intotdeauna singurii hominizi din bloc, iar scoaterea noastra din ecuatie ar fi putut deschide usa pentru verii nostri de Neanderthal.
Oamenii de stiinta nu sunt siguri de ce oamenii de Neanderthal au disparut cu aproximativ 40.000 de ani in urma, dar pentru ca s-au incrucisat cu Homo sapiens, parti din ADN-ul lor traiesc azi in unii dintre noi. Probabil ca au existat mai multe motive pentru moartea oamenilor de Neanderthal, dar noi suntem suspectii principali.
Chris Stringer, profesor si cercetator in domeniul originilor umane la Muzeul de Istorie Naturala din Londra, considera ca lupta pentru resurse a fost un factor in disparitia oamenilor de Neanderthal. „Daca nu am fi fost prin preajma, daca nu am fi venit in Europa acum 45.000 sau 50.000 de ani, cred ca probabil ar mai fi aici”, declara el pentru LiveScience.
Potrivit lui Stringer, oamenii de Neanderthal duceau vieti complexe in Europa, asemanatoare oamenilor moderni, dar aveau dificultati in a face fata schimbarilor climatice si erau relativ putini la numar, cu o diversitate genetica scazuta. Aceasta este o veste proasta pentru orice specie, semn de consangvinizare si sanatate subreda.
Neanderthalienii erau probabil intr-o stare „de avarie”, iar cand oamenii moderni au ajuns acolo, cred ca asta le-a pus capac”, spune Stringer. Dar oamenii nu i-au afectat doar pe oamenii de Neanderthal. Oamenii de stiinta considera ca a existat cel putin inca o linie umana care a trait in aceeasi perioada cu oamenii moderni si cu neanderthalienii: e vorba despre Denisoveni.
Aceasta descendenta pare sa fie mai aproape de neanderthalieni decat de oamenii moderni ca gene si aspect, dar se distinge de neanderthalieni prin molarii sai foarte mari. Oamenii moderni
s-au incrucisat probabil cu denisovenii, deoarece exista dovezi ale ADN-ului denisovan la oamenii din zilele noastre, care traiesc in locuri precum Noua Guinee din Oceania – o descoperire care indica faptul ca denisovenii se aflau in Asia de Sud-Est, interactionand cu stramosii oamenilor moderni care s-au stabilit ulterior mai la est, potrivit unui studiu din 2012 publicat in revista Science.
Denisovenii s-au amestecat si cu oamenii de Neanderthal din Siberia, unde au fost gasite ramasitele fosilizate ale unui hibrid Denisovan-Neanderthal, dupa cum scria LiveScience.
Aceste interactiuni Denisova, impreuna cu dovezile fosile, sugereaza ca aveau o gama geografica mai mare decat neanderthalienii, cuprinzand o varietate mai mare de medii, si prin urmare, probabil, au putut sa se adapteze pe o scara mai larga decat oamenii de Neanderthal. Dovezile ADN sugereaza, de asemenea, ca denisovenii au avut probabil o diversitate genetica mai mare decat neanderthalienii, potrivit lui Stringer, care crede ca „ar fi putut fi un pariu chiar mai bun pentru supravietuire decat oamenii de Neanderthal”.
Neanderthalienii si Denisovenii conteaza, pentru ca daca una sau ambele dintre aceste descendente ar fi supravietuit, ei ar fi putut sa creeze o cale similara cu cea realizata de Homo sapiens in cele din urma, trecand, atunci cand ultima era glaciara s-a incheiat, de la statutul de vanatori-culegatori la dezvoltarea agriculturii.
„Nu exista niciun motiv pentru care oamenii de Neanderthal sau Denisovenii nu ar fi putut face asta pana la urma, avand suficient timp”, a spus Stringer. S-ar putea sa fi depasit eventualele deficiente intelectuale, pe care nu este clar ca le-au avut, prin evolutie, a adaugat el. Deci poate ca lumea nu ar arata atat de diferit pana la urma. „Si in egala masura, ar putea sa faca aceleasi greseli pe care le-am facut de atunci”, a spus Stringer. „Deci, incalzirea globala ar fi putut fi tot aici, dar provocata de neanderthalieni sau denisoveni, nu de noi. Cine stie?”.
Concluzia este ca inevitabil ne-am afla in acelasi punct in care ne aflam azi, indiferent daca la carma s-ar fi aflat oamenii moderni, neanderthalienii sau denisovenii. Ideea unui paradis terestru, fara oameni, doar cu plante si animale, pasari si pesti, este in continuare o utopie pe scara istoriei.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii