Faimosul „giulgiu din Torino”, reprezentand imaginea imprimata pe panza a unui om crucificat, ramane, fara indoiala, una dintre cele mai controversate relicve ale crestinatatii. Multi oameni de stiinta inclina sa creada ca este vorba despre un obiect datand de la inceputul primului mileniu al erei crestine in vreme ce altii, bazandu-se si pe experimentele efectuate in laboratoarele NASA, sunt convinsi ca este vorba despre un fals medieval. O recenta ipoteza lanseaza o varianta cu totul originala asupra modului in care figura de pe giulgiu a aparut.
O fotografie cu timp indelungat de developare
Ipoteza ii apartine microbiologului american Stephen Mattingly, de la Centrul de Stiinta Medicala din San Antonio, Texas si potrivit ei, imaginea nu ar fi fost creata nici de mana omului, nici de o putere supranaturala, ci de niste banale… bacterii! „Microbii ar fi putut proveni din ranile unei persoane care a avut parte de o moarte foarte lenta si al carei cadavru a fost apoi spalat si invelit intr-un cearsaf de panza, pentru a fi pregatit de inmormantare.
Spalarea trupului a facut ca ranile sa devina umede si lipicioase, in asa fel incat organismul a fost impregnat cu bacterii. In final, acestea au murit, emitand proteine care s-au oxidat gradat si au format pete intunecate, ca o fotografie cu timp indelungat de developare”, crede Mattingly.
„Imaginea nu este un fals medieval”
Cercetatorul american este de parere ca echipele de la NASA, care au analizat giulgiul in 1989, sustinand ca este un fals medieval, au ajuns la o concluzie gresita. „Bacteriile depuse pe giulgiu le-au incurcat calculele savantilor NASA. Daca vor face abstractie de efectul acestor bacterii, vor ajunge poate la concluzia ca omul respectiv a trait in primul secol al erei crestine… Nu vom sti niciodata daca omul invelit in acest giulgiu a fost Iisus Christos, dar indiferent cine a fost, imaginea este autentica si nu un fals medieval”, afirma microbiologul texan. El este insa convins ca omul a carui imagine s-a imprimat pe giulgiu a fost intr-adevar crucificat, pentru ca acest supliciu presupune o moarte extrem de lenta, condamnatii ajungand sa agonizeze pana la 72 de ore pe cruce! „Cel supus unui astfel de supliciu sangera abundent, creand bacteriilor un camp propice de dezvoltare. Probabil ca bacteriile au facut parte din clasa Staphylococcus epidermidis. Acest stafilococ este prezent de obicei in epiderma umana, dar devine agresiv doar atunci cand gaseste un mediu optim de inmultire”.
Spre a-si verifica teoria, omul de stiinta american a prelevat bacterii de pe propria piele, le-a introdus intr-un mediu de cultura, unde acestea s-au inmultit si au format un „biofilm” care, absorbind apa, a devenit foarte lipicios. Mattingly si-a intins acest material, de consistenta unui clei, pe maini si pe fata, dupa care si-a acoperit corpul cu o bucata de panza. Cand lichidul s-a uscat, pe panza ramasesera imprimate urmele chipului si a bratelor lui Mattingly, sub forma unor pete care s-au ingalbenit, dupa cateva saptamani, devenind asemanatoare cu cele de pe giulgiul din Torino.
GABRIEL TUDOR
Comentarii