Ipoteze

          Enigma celei de-a treia zile
          
          „Pamântul a dat din sine verdeata: iarba, care face samânta, dupa felul si dupa asemanarea ei, si pomi roditori, cu samânta, dupa fel, pe pamânt”. (Facerea, 1.

          Enigma celei de-a treia zile
          
          „Pamântul a dat din sine verdeata: iarba, care face samânta, dupa felul si dupa asemanarea ei, si pomi roditori, cu samânta, dupa fel, pe pamânt”. (Facerea, 1.12.) Era, asadar, a treia zi, când planeta noastra a inceput sa se bucure de „verdeata”, adica de plante. Stiinta elementara explica insa ca plantele se hranesc pe baza unui proces numit fotosinteza, declansat de energia Soarelui. Or, acesta, ca si celelalte stele, a fost creat abia in ziua a patra! Si-atunci, cum se poate sa se fi produs o asemenea inversare creationista (daca despre asa ceva este vorba)?
          
          Cheia portilor Universului
          
          Aceeasi intrebare si-a pus-o si corespondentul nostru din Braila, ing. Gheorghe Jalba, care ne-a propus o solutie foarte interesanta, sustinuta cu argumente stiintifice mai vechi sau mai noi, alaturate intr-un intreg coerent, la fel ca piesele unui joc de puzzle. Mai mult decât atât, structura argumentatiei sale ar putea face cu adevarat lumina in probleme controversate, considerate vreme de milenii pure fantezii, numai pentru ca ratiunea umana nu are date suficiente ca sa le accepte: existenta zeilor, a uriasilor, longevitatea incredibila a unor personaje biblice, miraculoasele nasteri din fecioara si altele, asemanatoare; enigme – insa, le numim, cât timp dominanta aproape totala a vietii noastre o constituie (doar) cele cinci simturi cunoscute.
          Daca nu exista o explicatie unitara a tuturor acestor enigme, atunci totul va ramâne legenda, iar daca exista una, ea trebuie sa fie cât mai simpla si mai coerenta, sustine ing. Jalba. „Cheia” gasita de el este „viteza cu care a calatorit si calatoreste in continuare Pamântul in Cosmos, viteza aflata in permanenta scadere”. Este vorba despre viteza absoluta, calculata luând in considerare deplasarea galaxiei noastre in jurul nucleului, a roiului si apoi a superroiului de galaxii din care facem parte – toate fiind componentele aceluiasi Univers, aflat intr-un proces de dilatare, potrivit concluziilor oamenilor de stiinta.
          
          Plantele „informationale” din Geneza
          
          Ramâne de vazut mai departe daca si calculele derivate din legile fizicii pot confirma incitanta ipoteza de mai jos. Astfel, la inceputurile sale, „Sistemul Solar avea viteza absoluta in spatiu apropiata de cea a luminii, gravitând in jurul unei gauri negre, singurul „corp” cosmic cu care isi putea realiza echilibrul dinamic.”
          Acum, este cazul sa formulam o definitie, pentru ceea ce inseamna de fapt chintesenta Universului, dupa Divinitate: viata. O forma de viata reprezinta un sistem capabil sa schimbe, cu mediul exterior, substanta, energie si informatie, autonom sau in interdependenta, si sa se reproduca. Intorcându-ne deci la viteza absoluta initiala a Pamântului, reiese ca „verdeata” din ziua a treia a Genezei n-ar fi putut primi si procesa energie de la Soare, chiar daca acesta ar fi existat: ar fi reflectat-o, deoarece s-ar fi depasit acea bariera energetica a fizicii, ilustrata de celebra ecuatie a lui Einstein. Totodata, acea „verdeata” avea numai masa de miscare, nu si de repaus, pentru ca nu putea avea nici un fel de structura interna din substanta. Altminteri, ar fi existat o energie interna care s-ar fi insumat cu „bariera energetica”, lucru iarasi imposibil. Rezulta ca „verdeata” Pamântului era, in ziua a treia, una pur informationala.
          
          Energia contine informatie
          
          Materie sub forma (sic!) de informatie? Desigur, este vorba despre o forma subtila a materiei, extrem de penetranta, definibila ca forma de câmp fizic din Univers, care duce in timp la modelarea materiei, sub forma de energie si substanta, in structuri precise, determinate si stabile. Acest câmp informational exista pretutindeni in Cosmos, incepând cu vidul cuantic de miscare (din care apar spontan particule si antiparticule generatoare de energie si de substanta, in forme determinate si stabile), pâna la om, unde se manifesta spectaculos, prin ceea ce numim unde telepatice. Astazi, mai suntem tributari conceptului de viata sub aspectul substantei, dar admitem ca informatia poate fi continuata de aceasta (in ou, in samânta, in celula). La rândul ei insa, substanta s-a cuantificat in formele cunoscute, tocmai din energie. Concluzia logica – energia este factorul prim purtator de informatie, si nu substanta, deci trebuie admisa existenta unor structuri vii energetico-informationale, care schimba cu mediul exterior doar energie si informatie; la fel ca „verdeata” aparuta in ziua a treia. Cum a fost posibil, mult mai târziu, ca pe Pamânt sa se nasca fiinte umane din fecioare? Pornind de la argumentele de mai sus, vom arata aceasta in numarul urmator al „Magazinului”, datorita inginerului brailean Gheorghe Jalba.