De cateva saptamani, planeta se afla sub teroare. Sute de milioane de oameni asteapta, cu sufletul si masca la gura, un deznodamant apocaliptic privind epidemia de „gripa porcina”, cu aceeasi spaima cu care stramosii lor privisera „Moartea Neagra” – molima care, intre 1347 si 1360 a rapus o treime din populatia Europei. OMS emite comunicate catastrofice vorbind de sute de milioane de morti, presa se intrece in a da titluri terifiante, televiziunile invita tot felul de „specialisti” care fac predictii malthusiene, toti estimand ca dupa gripa porcina, Terra va ramane aproape depopulata. Ceea ce putini stiu – si… si mai putini spun – e ca gripa porcina nu e o boala noua, inventata acum, in cine stie ce laboratoare secrete, ci are mai bine de un secol vechime. In plus, nici una dintre epidemiile de pana acum nu a fost extrem de virulenta, ceea ce ne face sa credem ca alarmistii de serviciu au cu totul alte interese atunci cand vorbesc despre „uriasa amenintare” care ne paste…
De la gripa „spaniola” la cea „asiatica”
Cercetatorii care nu s-au prins inca in acest diabolic joc al isterizarii colective (sau nu si-au incasat comisioanele de rigoare) spun ca inainte de anul 1889, principalul virus de gripa umana facea parte din familia H1. In acel an insa, o noua tulpina, din clasa H2, a aparut in Rusia si s-a raspandit in toata lumea, ucigand circa 1 milion de oameni. Ulterior, H2 a inlocuit H1, la om – asemenea schimbari par insa a fi o trasatura constanta a pandemiilor gripale. Oamenii nascuti inainte de 1889, care au fost expusi tulpinii H1, aveau o oarecare imunitate fata de ea, ceea ce le-a conferit protectie in epidemia mortala H1N1 din 1918. Cei nascuti dupa 1889 nu aveau nici un fel de imunitate si astfel se explica numarul mare de tineri rapusi de gripa, o boala care de obicei ii afecteaza in mai mare masura pe varstnici. In 1918, epidemia de „gripa spaniola” a ucis intre 20 si 100 de milioane de oameni. Ea a fost provocata de un virus de tip H1N1, care a evoluat direct dintr-o forma de gripa aviara.
Dupa un prim val de infectare, in vara acelui an, epidemia s-a extins la nivel mondial, circa o treime din populatia globului imbolnavindu-se, de forme mai usoare sau mai severe de gripa. Majoritatea deceselor au fost provocate de infectiile bacteriene la nivel pulmonar, aparute pe fondul unui organism slabit de virus. Dupa 1919, virusul H1N1 a continuat sa circule si sa provoace epidemii sezoniere la oameni si porci. In 1931, virusul gripei porcine este izolat pentru prima data la un porc din statul american Iowa. Peste doi ani, o tulpina de virus de gripa umana este izolata la Mill Hill, in Londra. Inoculat la cobai, virusul a produs o boala ale carei simptome erau identice cu cele generate de virusul gripei porcine din Iowa. In plus, s-a dovedit ca acei cobai care fusesera deja expusi virusului uman nu erau imuni la virusul de la porc, sugerand ca deja virusurile incepusera sa evolueze diferit. In 1957, un virus de tip H2N2 a provocat o pandemie de „gripa asiatica”, inlocuind total virusurile H1N1, care circulasera la om din 1918. Dar epidemia a fost relativ blanda, ucigand aproximativ 1 milion de oameni, in intreaga lume. Cei ce s-au imbolnavit de o forma usoara a acestei gripe au, sustin specialistii, o imunitate sporita fata de virusul H1N1 din 2009!
Industria farmaceutica, marele castigator
In 1976 are loc un episod controversat in istoria gripei: un virus H1N1 trece de la porc la om si ucide un soldat american. Virusul nu s-a raspandit in afara bazei militare respective dar, de teama repetarii catastrofei din 1918, 48 de milioane americani au fost vaccinati in graba. In urma vaccinarii insa, sute de oameni s-au imbolnavit de o maladie rara, sindromul Guillain-Barre si 23 dintre ei au murit iar Senatul american a oprit vaccinarea obligatorie a cetatenilor SUA. Un an mai tarziu, virusul H1N1 apare in China, declansand epidemii sezoniere, de-a lungul mai multor ani. Nimeni nu stie de unde a aparut acest virus, dar, fiind similar cu o tulpina care a circulat si in URSS, in 1950, s-a speculat ca ar fi fost vorba despre o forma de virus scapata accidental dintr-un laborator de cercetari. In 1998, un predecesor al virusului H1N1 a aparut in SUA, fiind un hibrid al virusurilor de gripa umana, aviara si porcina, ceea ce a generat iarasi speculatii legate de „fabricarea” acestei tulpini. Aceasta a fost tulpina dominanta, printre porcii crescuti in Statele Unite. Fermele zootehnice au incercat sa tina boala sub control, prin vaccinare, dar tentativele lor au esuat, din cauza ca virusul evolua extrem de rapid, modificandu-si proteinele de la suprafata, atacate de vaccin, in vreme ce genele din interior ramaneau neschimbate. Virusul din 2009 este o varianta a celui din 1998 si se comporta la fel de „viclean”. In 2004 a aparut virusul H5N1, la Hong Kong, ce s-a raspandit din Asia in intreaga lume, purtat, se pare, de pasari.
Amenintarea reprezentata de gripa aviara a determinat guvernele lumii sa faca planuri pentru preintampinarea unei pandemii. Din nou au fost asigurate cantitati imense de medicamente si s-au cheltuit sume uriase pentru realizarea unui vaccin, desi unii savanti au avertizat ca nu se poate monitoriza evolutia virusului. In fine, pe 27 aprilie 2009, cu 900 de cazuri de suspecti de gripa porcina in Mexic, OMS a ridicat starea de alerta de la 3 la 4, pentru ca, pe 11 iunie, oficialii Organizatiei sa declare gripa porcina pandemie. A fost semnalul pentru ca industria farmaceutica sa inceapa fabricarea de vaccinuri pandemice (platite de guvern), in locul celor conventionale (platite de serviciile medicale obisnuite). In septembrie, deja patru importante concerne farmaceutice au declarat ca vaccinurile produse de ele sunt eficiente, intr-o singura doza. Desi a fost pornita o campanie mondiala de vaccinare, sustinuta pe toate canalele de informare, in numeroase tari din Europa, precum si in Statele Unite, specialistii din sistemul sanitar si-au manifestat reticenta fata de aceasta masura, sustinand ca vaccinurile sunt insuficient testate si ar putea provoca mai multe victime decat gripa insasi. Gripa care, oricine poate observa, studiind o simpla statistica, a facut mult mai putine victime decat tulpinile „clasice”, sezoniere, care insa nu s-au bucurat de o asemenea mediatizare.
Ca de obicei, din toata aceasta afacere, vor pierde cetatenii, din ale caror contributii la buget, statul va cumpara vaccinuri si vor avea de castigat mogulii industriei farmaceutice, in ale caror conturi au intrat deja, doar anul acesta, 18 miliarde de dolari, din vanzarea unor vaccinuri care ne-ar putea scapa de gripa dar ne-ar putea „procopsi” cu alte boli…
GABRIEL TUDOR
Comentarii