Vrem sa traim peste 100 de ani? Probabil ca majoritatea semenilor nostri nu-si doresc acest lucru chiar daca, in linii mari, putem beneficia la o astfel de vârsta de o sanatate relativa. Ceea ce e greu de suportat e degradarea „estetica” care va avea un permanent impact deprimant, mai ales asupra persoanelor sensibile la acest capitol si pentru care oglinda devine un calvar. Pe de alta parte, puterile slabesc, accentuându-ne suferinta. Francisc Eugenie Blanchard, 114 ani, care traieste in ultima vreme in casa ei de vacanta din Antile, a devenit noua detinatoare a recordului mondial de longevitate, dupa decesul in mai a.c. al japonezei Kama Chinen, la aceeasi vârsta.
Recordul absolut e insa detinut de o alta frantuzoaica, Jeanne Calment, decedata in 1997 la 122 de ani, 5 luni si 14 zile! Studiul acestor cazuri extreme ar putea duce la descoperirea mecanismelor biologice care asigura o astfel de longevitate. In unele cazuri, verificarea vârstei poate deveni o problema. De pilda, in insula Sumatra, o batrâna pretinde ca are vârsta de 157 de ani, la care se adauga cazul georgienei Antista Khvichavs (130 ani), documentele de identitate fiind pierdute in ambele cazuri. Pentru a perfecta studiile legate de supercentenari, Institutul National de studii demografice din Franta si Institutul Max-Planck s-au unit in ideea de a crea prima baza internationala de date, la care participa 9 tari europene, Japonia, SUA, Canada si Australia. Sute de cazuri autentificate (persoane cu vârste de peste 110 ani) au fost recenzate.
Gene protectoare
Pâna in anii 1990, oamenii de stiinta presupuneau ca exista un orologiu intern care ne poate asigura o longevitate maxima de 110 ani. Dupa ce a fost descoperita existenta supercentenarilor, aceasta frontiera teoretica a fost impinsa la 112, 113, 114 ani. Dupa cazul Jeanne Calment, a fost evocata limita maxima de 125 de ani. Unele cercetari au scos in evidenta faptul ca nu ar exista o vârsta limita. Altele au relevat faptul ca intre 40 si 80 de ani procentul de mortalitate e in crestere si ca nu acelasi lucru se intâmpla dupa 85 de ani, când oamenii pot ajunge la peste 100 de ani, procentul de mortalitate fiind mai mic. O observatie paradoxala, incredibila.
Monitorizarea unui numar de 20 de supercentenari (de catre cercetatori germani), care au atins vârsta de 115 ani, a avut ca obiectiv identificarea unor puncte comune. Cele mai multe erau femei a caror ascendenta familiala nu a fost neobisnuita din punct de vedere al longevitatii. Majoritatea dintre ele au avut putini copii sau deloc. Nu au adoptat un regim alimentar special (vegetarian, hipocaloric…). Unele fumau, dar moderat. Pe de alta parte, tratamentele medicale moderne au avut un rol crucial. Aceste persoane au probabil gene ale longevitatii cum ar fi, de pilda, APO-E. O gena polimorfa ce influenteaza mortalitatea la vârste inaintate.
O echipa de cercetatori de la Universitatea Yeshiva din New York a studiat 500 de persoane care au ajuns la 95 si 112 ani si care adoptau un stil de viata nesanatos: fumatori, gurmanzi (multi supraponderali), având un nivel ridicat de colesterol. (Aceste persoane ar fi protejate de gene care favorizeaza productia de colesterol „bun”.) Cercetatorii germani, in colaborare cu americani si francezi, lucreaza deja la elaborarea unei pilule de viata lunga pornind de la efectele genelor protectoare identificate.
DORIN MARAN
Comentarii