Omenirea, daca nu are dusmani, ii cauta. Blestemul razboiului, care a marcat intreaga istorie a omenirii, continua sa faca ravagii. Din razboaie, invingatoare ies tarile cele mai bogate, cele care isi permit tehnologii puternice si sofisticate. Unele dintre ele au devenit insa atat de bogate incat, intr-un viitor nu prea indepartat, vor trimite pe campurile de lupta roboti cvasi-invulnerabili si autonomi, capabili sa ia singuri decizii.
Februarie 2020. Ne aflam pe coasta unui munte din Afganistan. Un detasament american infrunta un batalion de talibani. Dupa 20 de minute de focuri, linistea se reinstaleaza. Spectacolul e insa cumplit: islamistii zac in bai de sange. Au fost ucisi cu totii in afara de unul dintre ei, care s-a refugiat in spatele unui deal. La un moment dat, isi paraseste adapostul si inainteaza spre adversar cu un steag alb. Se aude o impuscatura si omul se prabuseste, ucis de un soldat american. Mai exact, de un robot. O masina incapabila sa inteleaga ca inamicul s-a predat.
Masinile armate au invadat campurile de batalie. Omul le spune ce au de facut, incotro sa se deplaseze, cand si in ce directie sa traga. Un exemplu il constituie micile tancuri Talon Maars, telecomandate si dotate cu o puternica artilerie. Soldatii le dirijeaza de la distanta, privind prin ochii lor, prin camere de luat vederi, adica, aflate in retea cu calculatoare.
Daca unul dintre tancuri se afla fata in fata cu dusmanul, pilotul acestuia decide, de la distanta, sa traga. Aceasta decizie va fi curand comutata, masina fiind cea care va hotari cand va elibera focul si in ce directie. Un astfel de aparat exista deja: un robot santinela ce raspunde la numele de SGR-A1 si opreste intrusii care indraznesc sa intre in zona de tampon dintre Coreea de Sud si cea de Nord.
Robotul, un militar infailibil?
Cum e posibil sa lasi o masina sa ia astfel de decizii? Daca-i intrebi pe cercetatori, acestia estimeaza ca aceste creaturi sintetice pot avea reactii mai responsabile decat oamenii. Si asta pentru ca judecata lor nu e poluata de stres sau de manie. Asadar, robotii inteligenti pot lua o decizie corecta pastrandu-si sangele rece. Cu conditia sa beneficieze de un program complex, ireprosabil.
In urma unui studiu efectuat pe trupe americane din Irak, 10% dintre militari au marturisit ca au maltratat un non-combatant in situatii care nu cereau acest lucru. Pe de alta parte, 50% dintre soldati nu intelegeau de ce trebuie sa trateze non-combatantii cu respect. In august 2008, aviatia americana, vrand sa-i ucida pe rebeli, a bombardat un sat afgan, facand 90 de morti in randul civililor, printre care 60 de copii!
Teoretic, masinile nu sunt capabile sa genereze astfel de drame, daca sunt programate corect. Acestea stiu sa faca diferenta intre dusmani si civili, intre un combatant si un soldat care se preda. Cercetatorii americani au simulat pe calculator comportamentul robotilor militari, inspirandu-se din fapte reale. Iata si un exemplu.
In septembrie 2006, intr-o zi de patrulare, un mic avion fara pilot – Predator – a detectat in sudul Afganistanului un grup de 180 de talibani. Daca ar fi fost programat doar pentru a ucide dusmanul, Predator ar fi expediat rachete asupra sa. Echipele de la sol, care telecomandau focul, au observat ca talibanii erau adunati intr-un cimitir, asistand la funeralii. In acest caz e interzisa interventia armata. Acest scenariu a fost reprodus cu dificultate pe calculator. Trebuia ca aparatul de zbor sa recunoasca cimitirul, ajutat de coordonatele GPS-ului. Si mai ales sa interpreteze pozitia oamenilor in interiorul sitului. Daca erau risipiti, grupati, ascunsi…
Programul a dedus faptul ca nu e cazul sa se traga. Acest gen de reusita vizeaza noua generatie de roboti autonomi. O chestiune de timp. Cel mult 15-20 de ani. Aceasta evolutie ar trebui, inainte de toate, sa primeasca asentimentul cetatenilor. Pentru ca o tara care-si permite o armata high-tech stie ca poate duce un razboi fara sa riste viata soldatilor. Opinia publica din SUA, de pilda, e foarte sensibila la dramele tinerilor care se intorc mutilati din razboi sau in cosciuge.
DORIN MARAN
Comentarii