Modalitatea in care organismele vii au aparut pe Pamant continua sa starneasca discutii contradictorii printre savanti. Unii sustin ca viata este un fenomen comun in univers si ca semintele ei – microorganisme primitive – se imprastie in spatiu, strabatand intinderile intergalactice pana gasesc o planeta adecvata, unde sa prinda rod, asa cum s-ar fi intamplat in cazul nostru. Adversarii acestei teorii sunt de parere ca ar fi imposibil ca microbii sa poata rezista conditiilor infernale din spatiu. O experienta inedita, efectuata recent de cercetatorii europeni, sugereaza insa ca microbii ar putea calatori fara probleme, si timp de milioane de ani, prin univers…
In cadrul acestui experiment, milioane de spori bacterieni au fost expusi deliberat la conditiile existente in spatiu, spre a vedea in ce fel ii afecteaza radiatiile solare. Rezultatele obtinute sprijina ideea ca viata ar fi putut fi adusa pe Terra de catre asteroizi sau comete, dar si ca intre planetele din univers microbii circula mai des si in numar mai mare decat ne-am fi putut imagina. Acum un an savantii au analizat mostrele de praf colectate de Charles Darwin, in calatoriile sale si au ajuns la concluzia ca microbii pot calatori de-a lungul continentelor atasati de „vehicule” neobisnuite – particulele de praf. Mai mult, cercetarile au dovedit ca diversi microbi, precum eubacteriile sau ascomycetele pot trai secole intregi si supravietui unor calatorii intercontinentale.
Mici, dar greu de ucis
Studii de ultima ora au demonstrat inca si mai mult: ca unele organisme care „locuiesc” pe roci, cunoscute ca „endolite” pot supravietui unor voiaje spatiale si „plonjarii” in atmosfera unei planete intalnite in cale. Condusi de Gerda Horneck, de la Institutul de Medicina Aerospatiala din Koln, specialistii au selectat o serie de microbi terestri rezistenti si le-au testat abilitatea de a calatori, la suprafata unor roci similare meteoritilor martieni. Printre „astronauti” s-au numarat endosopori bacterieni, cianobacterii endolitice si licheni.
Cercetatorii au luat in calcul studiile efectuate asupra meteoritilor martieni, studii care le-au oferit informatii asupra tipurilor de forte necesare ejectarii rocilor dintr-o planeta mare. Folosind datele obtinute, ei au pus la punct o serie de teste menite sa simuleze presiunile exercitate asupra microorganismelor. Zdrobind rocile care contineau formele primitive de viata intre placi metalice, savantii germani au putut observa care organisme sunt capabile sa reziste presiunilor enorme cauzate de ejectarea in spatiu si de impactul asteroid-planeta. Concluzia a fost surprinzatoare chiar si pentru realizatorii studiului: o gama larga de microbi a reusit sa supravietuiasca si celui mai dramatic impact!
In experimente anterioare, Horneck si colegii ei folosisera satelitul rusesc Foton spre a expune 50 de milioane de spori neprotejati ai bacteriei Bacillus Subtilis in exteriorul satelitului. Radiatiile ultraviolete emise de Soare au ucis aproape toti sporii, chiar si cand acestia erau ascunsi sub placute de cuart. Pentru a verifica daca meteoritii pot proteja bacteriile, in calatoria lor prin spatiu, cercetatorii germani au amestecat mostre de spori cu particule de argila, gresie rosie si alte materiale, similare solului martian, facand sfere cu diametrul de 1 cm.
Intre 10.000 si 50.000 dintr-un total de 500.000 spori au supravietuit atunci cand s-a folosit doar argila, si aproape toti sporii au scapat „teferi” cand s-a adaugat si gresie rosie. Acest lucru sugereaza ca pana si asteroizi de cativa centimetri ar putea transporta forme primitive de viata in univers. „Posibilitatea ca meteoritii de mari dimensiuni, care au lovit Terra de numeroase ori, in decursul istoriei sale, sa transporte si sa implanteze aici microorganisme vii, aduse din cosmos, este extrem de ridicata si exista mari sanse ca astfel sa fi inceput viata pe Pamant”, crede Gerda Horneck.
GABRIEL TUDOR
Comentarii