Nobel 2001      Laureatii unui Premiu centenar     &n

          Premiile Nobel 2001 FIZICA: Eric A. Cornel, Wolfgang Ketterle si Carl E.

          Premiile Nobel 2001 FIZICA: Eric A. Cornel, Wolfgang Ketterle si Carl E. Wieman, pentru realizarea Condensarii Bose-Einstein; CHIMIE: William S. Knowles, Ryoji Noyori si K. Barry Sharpless pentru lucrarile lor privind hidrogenarea catalizata si reactiile de oxidare; FIZIOLOGIE SAU MEDICINA: Leland H. Hartwell, R. Timothy Hunt si Sir Paul M. Nurse, pentru lucrarile lor privind ciclul celular; LITERATURA: Sir V.S. Naipaul; PACE: Organizatia Natiunilor Unite si Kofi Anan, Secretar General; ECONOMIE: George A. Akerlof, A. Michael Spence si Joseph E. Stiglitz, pentru analiza pietelor cu informatie asimetrica….si primii Laureati de acum 100 de ani:FIZICA: W. K. Röntgen, pentru descoperirea razelor X; CHIMIE: J. H. Van’t Hoff, pentru descoperirea legilor dinamicii solutiilor; MEDICINA: E. A. Von Behring, pentru descoperirea antitoxinei difterice; LITERATURA: Sully Prudhomme; PACE: H. Dunant, F. Passy, pentru fondarea Crucii Rosii. Premiul pentru Economie avea sa se atribuie prima oara în 1969. Anul 1901, poate ar fi bine sa ne amintim, a fost cel în care s-au dat în folosinta primele masini de scris electrice si primele aspiratoare de praf, s-a facut prima transmisie telegrafica transoceanica, fratii Wright zburau cu primul lor planor, iar Max Planck si Hugo de Vries lansasera sau re-lansasera fizica cuantica si respectiv genetica, cele doua domenii care aveau sa detemine în mare masura evolutia stiintei si civilizatei secolului XX.
          
          „Prefer sa ma dedic premierii celor vii decât ridicarii de monumente pentru cei morti”. Alfred Nobel
          
          FIZICA: O alta stare a materiei. Aceasta, uneori considerata si ca o a patra stare a materiei, poate fi comparata cu cea a fotonilor dintr-un fascicul laser: ca si ei, atomii gazului respectiv si-au pierdut individualitatea initiala si se comporta ca o unica entitate fizica. Supunându-se legilor Mecanicii Cuantice si putând astfel sa fie „manipulati” într-un mod de nepermis în cazul starilor „normale” ale materiei. Ne aflam în lumea paradoxurilor cuantice, dar producerea efectiva a condensatei promite posibilitati de lucru la dimensiuni de câtiva milimetri, chiar la scara macroscopica. Dupa aproape 70 de ani de cercetari exclusiv teoretice, noile tehnologii au permis obtinerea de condensate de atomi de rubidiu si de sodiu, raciti la temperaturi foarte apropiate de zero absolut, si chiar realizarea unei „fântâni atomice” în care „picaturi de condensata” sunt lasate sa „cada” sub actiunea gravitatiei. Si, cum s-a spus, cu o stare în care materia se comporta ca lumina, posibilitatile de actiune devin spectaculoase. Desi rezultatele distinse cu premiul de anul acesta dateaza din 1995, fenomenul a fost prevazut înca din anul 1924 de catre Albert Einstein si marele fizician si biolog indian Satyendranath Bose: într-un gaz ideal, la temperaturi foarte joase, atomii au tendinta de a se „condensa”, cu alte cuvinte de a se „îngramadi” într-o aceeasi stare cuantica.
          CHIMIE: Un pas spre o noua farmacologie. Chiralitatea este un aspect cu totul special al Naturii si este legat de obiecte care sunt unul imaginea în oglinda a celuilalt. Nu se pot deci suprapune unul peste altul! (Cum nu reusim sa punem o manusa de mâna stânga în mâna dreapta. Numele vine chiar de la „chiron”, mâna în greceste). Si tocmai aceste „forme în oglinda” sunt foarte frecvente printre molecule. DAR: cele doua „imagini” nu au aceleasi proprietati! Mai mult, celulele noastre pot reactiona diferit: adica sa raspunda pozitiv numai la una din aceste forme. În cazul medicamentelor, aceasta poate deveni o problema de viata si de moarte. În anii ’60, utilizarea unei molecule cu chiralitate gresita a dus la dezastrul declansat de talidomida. Cercetarile încununate cu Premiul Nobel anul acesta permit sinteza industriala într-o siguranta sporita a numeroase produse farmaceutice si a altor substante bioactive.
          FIZIOLOGIE SAU MEDICINA: Tumorile – greseli ale genomului uman. Cei trei laureati de anul acesta, un american si doi englezi, s-au impus prin cercetari fundamentale privind evenimentele care au loc pe parcursul cresterii si diviziunii celulelor. Ele vor permite o mai buna diagnosticare a tumorilor si noi metode de tratament. Aceasta pentru ca transmiterea patrimoniului genetic de la celula-mama la celula-fiica este strâns legata de functionarea corecta a ciclului celular, perturbatiile acestuia fiind cruciale în formarea tumorilor. În particular, L. Hartwell este cel care a introdus conceptul de „checkpoint” – punct de control, care desemneaza o serie de mecanisme de control intern care pot deveni bariere pentru blocarea diviziunii celulare atunci când ADN-ul celulei este afectat, limitând în acest fel mutatiile si protejând organismul împotriva tumorilor.
          LITERATURA: Întâlnirea culturilor sub semnul tolerantei. Nascut în Trinidad, într-o familie indiana, V. S. Naipaul a trait toata viata la Londra. Adept al culturii laice occidentale, a cunoscut totusi din interior cultura islamica si a „împletit naratiunea perceptiva cu observatia incoruptibila”. A prezentat integralismul islamic ca pe o deviatie reactionara, mai curând decât revolutionara…
          PACE: Un mare mesaj de speranta. Motivatia care însoteste anuntul premiului pentru pace de anul acesta mentioneaza contributia Laureatilor la realizarea unei lumi mai bine organizate si mai pacifiste, la apararea drepturilor omului si impunerea medierilor pentru evitarea conflictelor globale.
          
           …Multi au vorbit despre el ca despre „omul pe care nu îl cunostea nimeni”. Si totusi, la 105 ani de la disparitia sa, probabil ca nu exista un alt suedez mai cunoscut în lume decât Alfred Nobel (1833-1896), al carui nume îl poarta cel mai prestigios Premiu acordat anual în domeniile fizicii, chimiei, fiziologiei sau medicinei, literaturii, economiei si pacii, acesta din urma fiind un premiu finantat de Parlamentul norvegian care astfel desemneaza si laureatii. Despre Alfred Nobel se stie relativ putin, el fiind un om retras si care întotdeauna a încercat sa evite pe cât se poate contactele publice. Pe oricine am întreba însa cine a fost el, va raspunde fara ezitare: inventatorul dinamitei. Si va adauga, poate, ca, pentru a „ispasi aceasta vina”, a hotarât sa-si foloseasca imensa avere strânsa pentru a premia pe cei care încearca prin cercetarile si munca lor sa aduca pacea în lume. Dar Alfred Nobel a fost un om fascinant înca din timpul vietii. Pe lânga faptul ca a fost un mare filantrop, a fost si un distins lingvist – vorbea curent, pe lânga suedeza sa natala, germana, italiana, engleza, franceza si rusa -, un scriitor amator si, nu în ultimul rând, un visator al unui utopic guvern mondial care sa asigure pacea mondiala. A fost interesat si a facut descoperiri în domeniul transfuziei sangvine si al distilarii petrolului si, bineînteles, în domeniul care i-a adus celebritatea, cel al explozibililor. Asa „s-a nascut” nitroglicerina; pe lânga formidabilele sale aplicatii civile care în mod categoric au contribuit la progresul civilizatiei, ea a cunoscut si cele mai cumplite întrebuintari militare. Atribuite pentru prima oara în anul 1901, la cinci ani de la moartea sa, Premiile Nobel sunt de obicei anuntate în cursul lunii octombrie a fiecarui an, ceremonia de înmânare a lor de catre Regele Suediei personal si de prezentare a laureatilor având loc la 10 decembrie, ziua mortii lui Alfred Nobel.