Interviu cu Dr. Magda Stavinschi – Director al Institutului de Astronomie al Academiei
– Stimata Doamna Dr.
Interviu cu Dr. Magda Stavinschi – Director al Institutului de Astronomie al Academiei
– Stimata Doamna Dr. Magda Stavinschi, Bucurestiul se afla, daca nu ma însel, în fata unei premiere: Saptamâna europeana a stiintei!
– Într-adevar, o manifestare anuala sub egida Comisiei Europene si a altor organisme continentale, care se va desfasura între 8-11 noiembrie a.c. Scopul sau este de a face cunoscute publicului larg ultimele realizari stiintifice si tehnologice din Europa. Astfel de manifestari se fac si la nivel national. În Franta sau Belgia, de exemplu, saptamânile stiintei nationale se numesc „Sciences en fête” – Stiintele în sarbatoare – când practic toate institutele de cercetare, biblioteci, laboratoare îsi deschid portile, pentru ca publicul larg sa ia contact cu ceea ce se face acolo. Si… sa stie unde se duce banul lui. La noi se va arata cum se face cercetare fara bani, pentru ca aceasta este trista noastra realitate.
– Cum se face ca astronomia joaca un atât de important rol?
– Ar trebui sa completez întrebând de ce este atât de putin cunoscuta la noi aceasta manifestare? De ce astronomia? Poate pentru ca în ultima vreme are un impact deosebit, inclusiv impactul astronomiei românesti în cea europeana. Ca membru al Societatii Euroscience si membru-consilier pentru un an al Societatii Astronomice Europene am fost contactata si am aflat despre aceste manifestari. Si înca ceva, de aproape un an de zile am organizat si functioneaza o ramura a Societatii Astronomice Europene pentru tarile Europei de Sud-Est – o tendinta moderna la nivel european de a sprijini proiectele regionale. Avem o problema comuna: problema tineretului, a retinerii lui în cercetare, chiar si efectiv în tarile respective. Organizam o participare româneasca la concursul international „Viata în Univers” – Life in the Universe, concurs organizat de Comisia Europeana împreuna cu ESA-Agentia Spatiala Europeana, ESO – Observatorul Sudic European si CERN – Centrul European de Cercetari Nucleare de la Geneva. Concursul a fost organizat la nivel national pe ultima suta de metri, ca de obicei, dar am avut placuta surpriza de a avea peste 90 de participanti, ceea ce a însemnat o selectie foarte dificila.
– Participantii având ce vârsta?
– …Tineri, între 14 – 19 ani! Care au prezentat fie lucrari stiintifice (la nivelul posibil la aceasta vârsta), fie lucrari artistice, de la desene la piese de teatru si reviste întregi dedicate subiectului. Tinerii trebuie învatati ca planeta aceasta a noastra este extrem de fragila, cum din pacate ni s-a reamintit prin evenimentele din 11 septembrie. Si ei trebuie sa-si dea seama de pe acum de eforturile pe care trebuie sa le faca pentru a ne proteja din punct de vedere ecologic si nu numai Pamântul. Este un subiect deosebit de incitant, pe copii interesându-i si aspectul existentei unei vieti extraterestre – au oferit niste desene superbe, de o fantezie extraordinara privind modul în care pot sa arate acesti extraterestri pe care la un moment dat îi vom putea contacta… Faza finala va avea loc la Geneva în saptamâna 8-11 noiembrie si speram ca vom avea si câstigatori de la noi!
– Si cu ce vor fi ei recompensati?
– Toti participantii vor primi un pachet cu Almanahul Astronomic, cu CD ROM-uri si… cu ciocolata. Primii noua clasati primesc o excursie de câteva zile în Elvetia si Franta, cu vizite la laboratoare de specialitate. Premiu mai frumos nu cred ca putea sa existe…
– Mai sunt si alte manifestari în paralel?
– Am inclus o manifestare cu o prioritate europeana, în special în tarile est-europene si mai ales cele ortodoxe: pentru prima data, într-o tara est-europeana si mai ales una ortodoxa, are loc un colocviu international „Stiinta si Religie”, cu subtitlul: „Antagonism sau Complementaritate?”. Oameni de stiinta din cele mai diferite domenii, de la biologie si chimie la astronomie, vor vorbi despre relatia dintre religie si stiinta, alaturi de reprezentanti ai diferitelor religii. O deschidere a ortodoxiei (dovedita si cu ocazia primei vizite a Papei într-o tara ortodoxa). Un al doilea proiect, pentru toamna anului 2003, si mai ambitios, este „Pamântul, planeta a Sistemului Solar” care va transforma, pentru o saptamâna, Parcul Carol, centrat pe Observatorul Astronomic si Planetariu, într-un „Parc al Stelelor”. Într-un context de conferinte pentru marele public, întruniri, lansari de carti, reviste, totul ca o manifestare a francofoniei, tinerii din România si celelalte tari francofone vor participa cu programe artistice. De fapt Dl. J. Ortega, Director de programe la La Vilette are ideea – si aici s-a asociat cu Dl. Mironov – ca si Bucurestiul sa aiba un oras al stiintei, unde publicul sa aiba acces direct la ultimele realizari tehnologice si descoperiri stiintifice.
– Doamna Dr. Stavinschi, sa ridicam putin valul si sa vedem ce surprize ne va oferi Astronomia in viitorul apropiat?
– Este foarte greu de spus! De la planetele extrasolare care au început sa fie descoperite începând din 1995 pâna la aplicatii, de la prepararea de medicamente pâna la telefonie. Desi pe nimeni nu mai surprinde acum ca descoperiri la scara Sistemului Solar le folosim a doua zi… „în bucatarie”. Acum se lucreaza foarte tare si se spera foarte mult de la programele spatiale pentru planeta Marte. Un astronaut belgian a prezentat la Bruxelles conditiile în care s-a lucrat sase luni în Groenlanda pregatind expeditia pe Marte! Echipajul, care va trebui sa fie pregatit exceptional pentru misiune si foarte bine sudat psihic, va fi format din 6-7 membri, printre care neaparat si o femeie, pentru pastrarea echilibrului echipajului. Însusi proiectul „Life in the Universe” dovedeste extensia pe care o vor lua cercetarile privind existenta vietii în Univers. Viata sub orice forma, nu doar fiinte rationale, cu care nu cred ca vom ajunge „sa dam mâna” în urmatorii doar câtiva ani.
– Cum priviti acum, fata de acum 20 de ani, viata extraterestra?
– Întotdeauna am crezut ca exista viata undeva în Univers dar atunci era o problema mai mult teoretica si, de ce sa nu spun, de Science Fiction. Cea mai buna dovada a schimbarii lucrurilor sunt tocmai planetele extrasolare care pe masura ce vor fi „vazute” din ce în ce mai îndeaproape vor furniza alte si alte surprize. Cel putin niste urme de viata care sa ne spuna ceva despre noi însine. Exista foarte multe proiecte spatiale. Într-o permanenta competitie. Castiga cine si-l „vinde” mai bine pe al sau – cum s-a întâmplat acum cu Marte. Reusesc cele care au cei mai buni negustori. Este o competitie manageriala…
– …Si pasii marunti de acum câteva decenii au devenit pasi de uriasi.
– …Si gânditi-va la ce se va descoperi peste alti 20 de ani. Stim ce vrem sa descoperim în urmatorii 5-10 ani, dar ca sa mergem si mai departe înseamna chiar sa intram în Science Fiction!
„Megapotopul” care a format Marea Mediterana
Un nou studiu ofera noi dovezi convingatoare ca o inundatie de dimensiuni...
Comentarii