Postul terapeutic (PT) este o modalitate de planificare a meselor zilnice in ideea pierderii in greutate prin accelerarea metabolismului grasimilor. „Un pic de foame poate face intr-adevar mai mult pentru omul mediu bolnav decat pot face cele mai bune medicamente si cei mai buni medici” scria Mark Twain acum o suta si ceva de ani, iar o carte publicata recent in Canada, sub semnatura lui Jason Fung, doctor in medicina, intitulata „The complete guide to fasting – how to heal your body (Ghidul complet al postului terapeutic – cum sa-ti tratezi organismul), abordeaza exhaustiv subiectul. In opinia autorului, postul terapeutic (il putem numi intermitent sau alternativ) se dovedeste o terapie benefica pentru sanatate.
Dr. Jason Fung este de specialitate nefrolog si un expert recunoscut pe plan mondial in domeniul postului terapeutic si al dietei LCHF, in special pentru tratarea bolnavilor de diabet de tip 2. Pe scurt, explicatia lui Jason Fung este ca tipul de alimentatie „sanatos”, incurajat de altfel de toti specialistii in nutritie, care promoveaza un regim cu cinci mese pe zi, trei principale si doua gustari (dimineata si dupa-amiaza), este catastrofal pentru organism. Socoteala e simpla: mancam timp de 12 ore pe zi, de la 8 dimineata prima masa, pana la 8 seara, ultima masa, de cinci ori, cu cinci cresteri de insulina la un interval de trei ore si oferim pancreasului o pauza de 12 ore, asta daca nu cumva mai mancam o a sasea masa la 10 seara. Asta in fiecare zi!
Or, aceasta crestere a nivelului de insulina dupa fiecare masa, combinata si cu un consum ridicat de dulciuri si fainoase, nu face decat sa creasca stratul de grasime al corpului. Conform studiului lui Fung, PT nu face altceva decat sa imbunatateasca raspunsul corpului la insulina, hormon responsabil cu mentinerea unui nivel optim de glucoza in sange. Tocmai acest grafic al productiei de insulina, cu varfuri de 5-6 ori pe zi (in urma meselor) este cel care produce rezistenta la insulina si care in final duce la aparitia obezitatii, a diabetului, crescand riscul de afectiuni cardiace. Asadar, trei mese pe zi, in loc de 5-6, ar fi un prim pas. Dar postul terapeutic inseamna un pas in plus: doua mese pe zi sau o singura masa pe zi! Este dificil? E imposibil? Din experienta multora, nu. Modificand raspunsul organismului la insulina, se poate obtine un mai bun control asupra greutatii corporale, prin scaderea procentului de grasime corporala, si nu a masei musculare! Pentru ca asa cum aratam saptamana trecuta, insulina te ingrasa, nu grasimea din alimente. Un avertisment: in 2030, majoritatea americanilor vor fi obezi. Superman nu va mai putea veni in ajutorul nefericitilor…
Rezistenta la insulina
O nedumerire revine tot timpul in cazul persoanelor obeze: „mananc mai nimic si ma ingras!”. Cauza este dupa cum sesizeaza si Jason Fung, rezistenta la insulina. El ilustreaza acest sindrom destul de plastic astfel: avem un frigider cu alimente in bucatarie si un congelator cu alimente in pivnita. Din frigider ne luam alimentele necesare producerii de energie cand dorim. In congelator punem alimentele care prisosesc pentru a le folosi atunci cand se goleste frigiderul. Apare insa situatia anormala: putem depune alimente in congelator, dar cand vrem sa le luam pentru a le folosi la producerea energiei, usa la pivnita este zavorata cu un lacat greu. Cum ajungem la rezerve?
Rolul insulinei
Insulina, printre altele, este implicata in transformarea glucozei in glicogen, substanta de rezerva depozitata in ficat si muschii scheletici. Corpul uman are rezerve suficiente de glico-gen pentru 12-18 ore, insa dupa acest interval, daca nu primeste alte surse de glucide, trebuie sa gaseasca o sursa alternativa de energie, iar aceasta este reprezentata de lipidele depozitate in tesutul adipos.
Organismul nu are nevoie sa recurga la rezervele de grasime, intrucat primeste suficienta energie din carbohidratii ingerati, care o data digerati sunt convertiti in glucoza. Cand absorbtia elementelor nutritive se incheie, corpul intra intr-o stare de post-absorbtie, apoi incepe etapa de „infometare”, la 8-12 ore de la ultima masa. In aceasta stare, nivelul de insulina si glucide este scazut, astfel ca lipidele, adica grasimea, sunt folosite ca sursa de energie.
Prin urmare, in perioadele de post terapeutic, corpul arde grasimile deja stocate intr-un mod mai eficient, spargand lacatul de la congelator, pus de rezistenta la insulina. Acesta este mecanismul prin care postul terapeutic duce la scaderea greutatii corporale. Unii specialisti cred ca PT este un regim restrictiv si prin urmare, e raspunzator de producerea efectului „yo-yo”, slabire si apoi revenirea la greutatea initiala, efect prezent in dietele restrictive de tot felul.
Numai ca se uita faptul ca PT se poate transforma intr-un „stil de viata”, nu intr-o cura pe termen scurt. In functie de caracteristicile individuale, PT se poate „tine” toata viata, ca strategie eficienta a unei alimentatii cu adevarat sanatoase. Mai ales atunci cand este combinat cu regimul alimentar LCHF despre care scriam saptamana trecuta.
Cand, cat?
Postul terapeutic moderat presupune un interval de 8 ore de alimentatie, urmat de 16 ore de post. Asta inseamna doua mese pe zi: prima la pranz (ora 12-13), a doua, la orele 19-20). Ceea ce presupune, cum lesne este de observat, renuntarea la micul dejun. Se poate recurge la acest program de 2-3 ori pe saptamana, alternativ, doar in weekend (doua zile din sapte), sau zilnic. Semnatarul acestor randuri urmeaza acest program zilnic (dublat de regimul LCHF) de sase luni si nu are de gand sa renunte la el in anii viitori.
Remediul in cazul „senzatiei de foame”, in primele saptamani, este apa, apa cu lamaie, ceaiurile (neindulcite), cafeaua (fara zahar). In fereastra de alimentatie, in cele 6-8 ore se poate manca orice, dar atunci trebuie tinuta socoteala caloriilor (deci o dieta restrictiva) sau, in cazul regimului LCHF, se poate manca orice, pe saturate, fara socotirea caloriilor (doar cu socotirea gramelor de carbohidrati).
Postul terapeutic sever inseamna un program de alimentare o singura data pe zi urmata de o pauza de 24 de ore, iar cel drastic presupune o masa la 36 de ore. Pentru un organism echilibrat, postul terapeutic suportabil este cel de 8 ore fereastra de alimentare, cu 16 ore de post si asta pentru ca din cele 16 ore, 8 ore dormim. Mai sunt cateva amanunte, dar despre ele, intr-un numar viitor.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii