Crestinismul, una dintre cele mai mari si mai vechi religii ale omenirii, a aparut, dupa cum se stie, in Orientul Mijlociu, primii sai adepti fiind cei care l-au insotit pe Iisus Hristos in ultimele sale zile de viata pamanteasca. Speriati, debusolati, deznadajduiti dupa uciderea Invatatorului lor, acesti oameni au cunoscut, odata cu confirmarea invierii Domnului, o transformare aproape miraculoasa, devenind cei mai temerari cu putinta si infruntand cu bucurie moartea de martir. Din aceeasi epoca dateaza, potrivit traditiei, si primele comunitati crestine. O descoperire de senzatie, facuta in Iordania, vine sa faca lumina asupra acestei perioade misterioase a istoriei.
Arheologii iordanieni au anuntat scoaterea la iveala a ruinelor celei mai vechi biserici crestine, datand de acum aproape doua milenii. Descinsi parca din filmele cu Indiana Jones, savantii au explorat caverna subterana si au descoperit sub ea o pestera, ce pare sa fi fost un altar crestin. „Dupa toate probabilitatile, este prima biserica crestina din lume, aparuta intre anii 33 d.Hr. si 70 d.Hr. Nu excludem posibilitatea ca insusi Iisus sa se fi intalnit aici cu discipolii Lui si este aproape sigur ca dupa rastignirea fondatorului religiei crestine adeptii Sai, cei 70 de apostoli, au continuat sa se roage aici”, afirma seful Centrului Rihab pentru Studii Arheologice, Abdel-Qader Hussein. Pestera se afla sub biserica Sfantului Gheorghe, la nord de orasul Rihab, edificiu construit mult mai tarziu, pe la anul 230.
In amintirea „celor 70 de apostoli, placuti lui Dumnezeu”
Arheologii iordanieni faceau aici sapaturi inca din luna aprilie si au dat peste pestera de sub biserica in mod cu totul intamplator. Hussein este de parere ca primii crestini au ales aceasta pestera ca loc de refugiu, pentru ca erau persecutati, si au transformat-o in biserica. Incaperea unde ei se rugau are o forma aproape rotunda si lespezi de piatra, ce erau folosite probabil pe post de scaune, de catre credinciosi. Inaintea camerei de rugaciune se afla o sala mai vasta, strajuita la un capat de un tunel, ce ducea la un izvor. Ca aici s-au reunit primii adepti ai lui Hristos o dovedeste si inscriptia scrisa, in mozaic, pe podeaua bisericii Sf. Gheorghe, potrivit careia lacasul de cult ar fi fost ridicat intru pomenirea celor „70 de apostoli, placuti lui Dumnezeu”.
Dar Thomas Parker, istoric la Universitatea Raleigh, North Carolina, care a descoperit, nu cu mult timp in urma, stravechea biserica din Aqaba, spune ca afirmatiile arheologilor iordanieni ar trebui sa fie mult mai precaute: „O supozitie extraordinara necesita dovezi extraordinare. Trebuie mai intai sa cercetam cu atentie artefactele gasite acolo si sa le datam, pentru a sugera o prezenta umana in acest posibil altar crestin, in secolul I d.Hr. Pana in prezent, stim sigur doar ca este vorba despre un loc de rugaciune, dar nimic nu ne face sa fim convinsi ca ar fi o biserica crestina”.
In opinia lui Parker, inscriptiile in mozaicuri cu teme crestine au aparut prin secolele V-VI, deci la cateva sute de ani de la formarea comunitatilor crestine primitive, si ar fi posibil ca pestera sa fi fost ocupata in prealabil de adeptii altor culte si abia mult mai tarziu sa fie convertita in biserica crestina. Arhimandritul Nektarios, episcop al Arhidiocezei Ortodoxe din Amman, a salutat totusi descoperirea drept „o piatra de hotar esentiala pentru crestinii de pretutindeni”, fiind convins ca este vorba, intr-adevar, de prima biserica a unei comunitati crestine aparuta vreodata.
GABRIEL TUDOR
Comentarii