Istoria civilizatiei umane este marcata de nenumarate descoperiri, inventii, evenimente, care au adus elemente necesare pasilor inainte pe scara evolutiei. Intotdeauna, aceste jaloane au luat chipul unor personalitati ce si-au lasat numele scris cu litere de aur in memoria semenilor. Exista insa si situatii – nu tocmai putine la numar – cand cineva a avut Ideea, Initiativa, Curajul de a explora necunoscutul, dar altcineva a cules laurii, ocupand un loc in istorie, care poate i se cuvenea unui coleg ramas anonim.
Iar timpul sterge dovezile nedreptatii si uitarea consfinteste impunerea unui fals. Sa ne amintim de Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei (numita de el pancreatina), pentru care Nobelul l-au primit altii! Sa ne gandim la Nichita Stanescu, prezentat de englezi drept creatorul poeziei britanice moderne! Am putea continua, dar…
„Razboinicii” isi iau zborul
Oficial, Atlanticul a fost traversat pentru prima data pe cale aeriana de americanul Charles Lindbergh, in 1927. Exista totusi marturii si dovezi care sustin ideea ca el a fost devansat in temerara tentativa de francezii François Coli si Charles Nungesser. In dimineata de 8 mai 1927, pe o ploaie marunta, cei doi au pornit pe un drum fara intoarcere, sub privirile catorva sute de militari, ziaristi si curiosi.
Pentru a face fata zborului fara escala, de la Paris la New York, avionul numit „Pasarea Alba” a fost usurat de tot ce putea lipsi: statie de comunicatie, parasute, barca de salvare. Chiar si cantitatea de carburant a fost redusa cu 200 de litri. La 35 de ani, Nungesser isi castigase o faima greu de egalat, in cele 44 de lupte aeriene purtate in timpul razboiului; „blazonul” sau – un cap de mort si un sicriu, pe fondul unei inimi negre. Coli, si el pilot de razboi, atragea atentia cu privirea rece, scrutatoare; privire cu care radiografia totul in jur, doar din ochiul stang, dreptul fiindu-i acoperit de o banda, in genul amiralului Nelson.
Prinsi in furtuna
„Pasarea Alba” a survolat oceanul, ultimele observari ale sale venind de pe Insula Wight si din Irlanda. Apoi, nimic: pilotii francezi nu au ajuns niciodata la New York. Pe 21-22 mai, Charles Lindbergh devenea oficial primul aviator care traversa fara escala Atlanticul, primind onorurile cuvenite. Iata insa ca, dupa opt decenii, Bernard Decré, din Nantes, a redeschis dosarul „Pasarea Alba”, luand cercetarile de la zero.
Rezultatele au fost uluitoare. Informatiile puse cap la cap arata ca francezii au ajuns cu bine in apropiere de Terra Nova, unde i-a intampinat o furtuna cumplita, cu vant puternic, grindina si apoi zapada. Survolul insulei era exclus, astfel ca au hotarat sa o ocoleasca pe la sud, apoi sa revina la traseul initial, oricum tinta finala fiind foarte aproape. Aceasta deviere de 5 ore e confirmata prin observarea avionului de catre echipajul distrugatorului canadian „Le Devoir”. Totusi, un amanunt de senzatie abia acum apare. Poate, si ca un semn al hazardului care hotaraste destine.
Ultima dimineata
Ruta ocolitoare a „Pasarii Albe” s-a nimerit sa se intersecteze cu traseele contrabandistilor cu alcool. SUA se aflau in plina prohibitie si vasele de pescuit din zona devenisera adevarate mine de aur pentru cei angrenati in traficul cu bautura (numai intr-un an, aici soseau peste 5 milioane de sticle cu sampanie, la o populatie de 5000 de locuitori!), care mergea pe piata neagra. Contrabandistii, evident, erau inarmati pana-n dinti, pentru ca nici garda de coasta nu statea cu mainile-n san. O stranie marturie a unui pescar i-a parvenit lui Decré, dupa opt decenii.
Acesta afirma ca in dimineata fatala a auzit avionul francezilor, apoi o explozie puternica si urletul a mort al cainelui pe care-l avea cu el. Cea mai plauzibila versiune este ca „Pasarea Alba” a fost mitraliata de pe un vas al traficantilor, curmand in chip tragic visul unei intregi omeniri. Astfel, Nungesser si Coli au pierit la numai 5,5 kilometri de tarmul Americii. Cercetarile ce se intentioneaza a fi desfasurate in zona vor confirma probabil tragedia. Din nefericire, ceasul istoriei nu-l mai poate da nimeni inapoi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii