De doua decenii este la moda sfatul, repetat mai in toate ocaziile, de a „gandi pozitiv”, care e de preferat „viziunii pesimiste”. Dar putem sa facem asta mereu? Putem evita gandurile nedorite, „negative”? Specialistii spun „se poate”, dar ca n-ar fi o idee prea buna.
Gandurile pozitive sunt prezente in mintea noastra pe parcursul unei zile, fie ca ne gandim la cei dragi, la rezolvarea unei sarcini casnice, la intalnirile cu prietenii sau in activitatile creative. Gandim pozitiv in majoritatea timpului unei zile, dar deseori avem si un tumult de „ganduri negre”, nedorite, sacaitoare, fie ca e vorba despre despartirea de un prieteni, sotie sau sot, fie de o inselatorie, o tradare sentimentala mai mica sau mai mare, stricarea masinii sau boala cuiva. Ele ne sacaie existenta „pozitiva”, ne distrage de la activitatea zilnica, ne produc convulsii.
Sa luam cazul despartirii de o persoana iubita. Suferi, dar esti sfatuit de prieteni sau apropiati sa „uiti totul”, „sa nu te mai gandesti la asta”, „sa gandesti pozitiv”, „nu se termina lumea” etc.
Functioneaza? Poate ca da, dar pana cand treci cu masina pe langa casa persoanei sau te intalnesti cu un prieten comun, sau auzi o anumita melodie de dragoste la radio. Si atunci, toate gandurile negative, nedorite, iti revin in minte.
Ar fi posibil ceea ce scriitorii isi imagineaza si anume sa ne scoatem din minte, din creier, aceste ganduri negre, nedorite, la fel ca personajele din filmul Eternal Sunshine of the Spotless Mind din 2004, interpretate de Jim Carrey si Kate Winslet, care isi sterg bucati intregi din memorie?
Raspunsul foarte scurt este „se poate”. Raspunsul lung este ceva mai complicat, pe termen lung. Sa ne aducem aminte de gandurile obsesive ale personajului Florentino Ariza, din romanul lui Gabriel Garcia Marquez, Dragostea in vremea holerei (El amor en los tiempos del cólera, 1985), care dupa despartirea de iubita lui, Fermina Daza, nu si le-a putut reprima timp de 52 de ani, nici macar o zi. Mintea umana e o masinarie complicata.
„Gandurile sunt mult mai putin concentrate si sub mult mai putin control, decat isi imagineaza majoritatea oamenilor” spunea Joshua Magee, psiholog clinician si fondator al Wellness Path Therapy, care a efectuat cercetari asupra gandurilor, imaginilor si indemnurilor nedorite in tulburarile mintale.
Intr-un studiu celebru din 1996 publicat in revista Cognitive Interference: Theories, methods, and findings, Eric Klinger, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Minnesota, se arata ca participantii la experiment au trebuit sa tina evidenta tuturor gandurilor existente pe parcursul unei zile.
In medie, subiectii au raportat „peste 4.000 de ganduri individuale. Si aceste ganduri au fost trecatoare, nu durau mai mult de cinci secunde fiecare, in medie”, dupa cum scrie Live Science.
„Gandurile curg in mod constant, iar multi dintre noi nu observam acest lucru”, a observat Magee.
In studiul din 1996, o treime din aceste ganduri pareau sa apara total din senin. Este normal sa-ti treaca prin minte ganduri pe care le simti deranjante, neplacute”, a adaugat Magee.
Intr-un alt studiu realizat de Klinger, in 1987, cercetatorul impreuna cu colegii sai, subliniaza faptul ca „oamenii percep 22 la suta din gandurile lor ca fiind ciudate, inacceptabile sau gresite, de exemplu, s-ar putea sa va imaginati ca va taiati degetul in timp ce gatiti sau scapati copilul din brate in timp ce il duci in patutul lui. In unele situatii are sens sa suprimi aceste ganduri nedorite. La un examen sau la un interviu de angajare, de exemplu, nu vrei sa te simti distras de gandul ca vei esua. Intr-un zbor, probabil ca nu vrei sa te gandesti la prabusirea avionului. Si exista dovezi ca este posibil sa potolesti aceste ganduri”, spunea Magee.
Intr-un studiu recent, din acest an, publicat in revista PLOS Computational Biology, o echipa de cercetatori israelieni a aratat unui numar de 80 de voluntari platiti o serie de diapozitive care afisau diferite substantive. Fiecare substantiv a fost repetat pe cinci diapozitive diferite.
In timp ce vizualizau diapozitivele, participantii au notat un cuvant pe care l-au asociat cu fiecare substantiv, de exemplu, „drum” ca raspuns la cuvantul „masina” etc.
Cercetatorii au spus unui grup ca nu vor fi platiti pentru cuvintele pe care le repeta, iar altui grup ca poate repeta cate substantive dorea.
Cu aceasta metoda, cercetatorii au cautat sa imite ceea ce se intampla atunci cand cineva aude acel cantec de dragoste la radio si vrea cu disperare sa se gandeasca la altceva decat la fosta persoana iubita de care s-a despartit.
Rezultatele studiului au aratat ca, „atunci cand participantii au vazut fiecare substantiv pentru a doua oara, le-a luat mai mult decat grupului de control sa vina cu o noua asociere, de pilda „anvelopa” in loc de „drum”, ceea ce sugereaza ca primul lor raspuns le-a aparut in minte inainte de a-l inlocui. Cu toate acestea, participantii au raspuns mai rapid de fiecare data cand au vizualizat acelasi diapozitiv, ceea ce arata faptul ca asocierea dintre cuvantul indicat si primul lor raspuns, si anume gandul pe care incercau sa-l evite, slabea.
„Nu am gasit dovezi ca oamenii pot evita in totalitate gandurile nedorite”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului Isaac Fradkin, care a facut cercetarile in calitate de psiholog la Universitatea Ebraica din Ierusalim.
Dar rezultatele sugereaza ca „exercitiul poate ajuta oamenii sa devina mai buni la evitarea unui anumit gand”, a adaugat Fradkin, care este acum bursier la Max Planck University College London Centre for Computational Psychiatry and Aging Research.
Nu toata lumea este de acord ca o prezentare de diapozitive cu cuvinte aleatorii este o modalitate buna de a arata cum oamenii suprima gandurile incarcate de emotii negative, dupa cum relata publicatia Medical News Today.
Alte cercetari sugereaza ca evitarea gandurilor nedorite, negative, se poate intoarce impotriva noastra.
„Cand suprimam un gand nedorit, trimitem creierului nostru un mesaj”, a spus Magee. Acest efort eticheteaza gandul ca fiind ceva neplacut, de temut. „Ca urmare, facem ca aceste ganduri sa devina mai puternice incercand sa le controlam”.
Si asta pentru ca, in realitate, nu poti controla creierul, lucrurile stau exact invers, orice ai face, creierul este cel care te controleaza pe tine. Si asta din clipa in care te nasti.
O analiza din 2020 din revista Perspectives on Psychological Science facuta asupra a 31 de studii diferite despre suprimarea gandurilor nedorite, negre, negative, a constatat „ca suprimarea gandurilor functioneaza, dar doar pe termen scurt. In timp ce participantii pareau ca au reusit suprimarea gandurilor nedorite, acestea le-au aparut mai des in minte dupa ce operatiunea de suprimare s-a incheiat”.
In cele din urma, „ar putea fi mai logic sa abordam cu atentie aceste ganduri nedorite si sa asteptam pur si simplu ca ele sa treaca in loc sa le eviti, asa cum se intampla cu miile de alte ganduri care iti trec prin cap in fiecare zi”.
„Putem permite ca aceste ganduri nedorite sa existe in mintea noastra, dar sa nu le bagam prea des in seama si mai ales sa nu ne luptam cu ele, incercand sa le evitam”, a fost concluzia specialistului.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii