Studiile efectuate de o echipa de cercetatori americani de la Harvard Medical School din Boston, legate de istoria indepartata a stramosilor nostri, au relevat un fapt stupefiant. Stramosii omului si cei ai cimpanzeului s-au "iubit" timp de milenii sau, poate, chiar milioane de ani, inainte de a avea loc o separare definitiva, mult mai recenta decât se credea.
Antropologii americani apreciaza ca cele doua linii s-au separat in urma cu 6,3 milioane de ani, cel mult, sau, cel putin, in urma cu 5,4 milioane de ani, dar aceasta separare nu i-a impiedicat sa faca un schimb de gene. Informatia e perceptibila in special la nivelul cromozomilor x (cromozomi sexuali feminini) ale caror similitudini par sa releve faptul ca cele doua specii s-au incrucisat timp indelungat.
"Divortul" final ar fi intervenit dupa o lunga perioada de "metisaj" care a durat probabil 4 milioane de ani. "Studiul a dat rezultate neasteptate in ceea ce priveste modul in care ne-am separat de stramosii nostri cei mai apropiati din acea vreme: cimpanzeii. Am constatat faptul ca structura populatiei care a existat in perioada aparitiei noilor specii era diferita de orice populatie moderna de maimute. Atunci s-a petrecut ceva cu totul special", a declarat coordonatorul studiilor, David Reich.
Rezultatele obtinute, relanseaza problema statutului hominizilor, considerati drept cei mai vechi stramosi ai omului, cum ar fi sahelantropul (alias omul din Tumai), din urma cu 6-7 milioane de ani, Orrorin, din urma cu 6 milioane de ani sau ardipithecul, din urma cu 5,5 milioane de ani. De mentionat faptul ca enigma originii este in continuare "nestirbita". Daca in cazul stramosilor omului au fost descoperite numeroase fosile, nici un os (cu exceptia câtorva dinti) care sa fie atribuit primilor cimpanzei (sau gorile) nu a fost descoperit pâna in prezent.
Pe de alta parte, descifrarea completa a genomului cimpanzeului nu a condus la obtinerea informatiilor scontate. S-a confirmat insa faptul (de care multi oameni de stiinta se indoiau) ca cele doua specii sunt identice din punct de vedere genetic, in proportie de 99%, aceasta descoperire nepermitând insa definirea in termeni precisi a specificitatii omului.
Comentarii