Ca si în cazul formarii Universului, teoriile despre aparitia vietii pe Terra sunt la fel de aproximative, bazându-se exclusiv pe supozitii. În cazul aparitiei vietii, pe supozitii legate de studierea fosilelor. Numai ca teoriile, aproximative sunt supuse reformularilor. O stire recenta, preluata de Agerpres, pune în discutie vechimea vietii pe Pamânt. Potrivit unui studiu prezentat de cercetatori australieni, viata pe Terra ar fi aparut mai devreme decât se credea pâna acum, concluzia aparând în urma descoperirii în Groenlanda a unor fosile a caror origine a fost datata acum cel putin 3,7 miliarde de ani, cu 220 de milioane de ani mai mult decât cele mai vechi indicii ale vietii cunoscute pâna în prezent.
„Aceasta descoperire stabileste un nou standard în cautarea primelor indicii ale vietii pe Terra” declara Martin Julian Van Kranendonk, expert în geologie la New South Wales University si co-autor al studiului aparut în revista britanica Nature. „Aceste structuri fosilizate – numite stromatoliti – dovedesc faptul ca viata aparuse deja la circa 800 de milioane de ani dupa formarea Pamântului, acum 4,5 miliarde de ani”, dupa cum sustine Allen Nutman de la University of Wollongong din Australia, autorul principal al cercetarii. „Aceste formatiuni geologice au aparut la suprafata solului dupa topirea unei placi de gheata din masivul Isua, la sud-vestul Groenlandei. Structurile si chimia acestor fosile lasa sa se înteleaga faptul ca o activitate microbiana si deci „o origine biologica” indica o aparitie rapida a vietii pe Terra, dupa cum spune Allen Nutman.
Meteoritii au adus aminoacizii din cosmos?
Stromatolitii, de 1-4 centimetri, confirma si alte dovezi genetice care plaseaza originea vietii în aceasta perioada. Numai ca supozitiile cercetatorilor australieni nu se opresc la Terra, ele merg si mai departe, largind aria presupunerilor. „Descoperirea în cauza ar putea ajuta la cercetarea vietii pe Marte, considerata a fi cea mai propice planeta din sistemul solar pentru existenta vietii datorita faptului ca detine o atmosfera ce contine apa sub forma de vapori si de gheata”, a explicat Allen Nutman, adaugând ca „daca viata s-a dezvoltat atât de rapid pe Terra, permitând formarea unor lucruri precum acesti stromatoliti, ar putea fi mai usor de detectat semne de viata pe Marte”.
Pâna în prezent, cea mai veche dovada a vietii pe Pamânt a fost descoperita de cercetatori australieni si canadieni în formatiunile stâncoase din Strelley Pool Chert din regiunea Pilbara din Australia. Conform lor, viata pe Pamânt ar fi avut o vechime de circa 3,5 miliarde de ani.
Stabilirea vechimii aparitiei vietii pe Pamânt se face si prin alte studii, nu doar a celor bazate pe stromatoliti. Pentru a ajunge la concluzii cât mai apropiate de realitate (dar este oare posibil?), unele cercetari s-au bazat pe analiza compozitiei cometelor si a fragmentelor de meteoriti descoperite pe Pamânt. O astfel de analiza a ajuns la concluzia ca viata pe Terra a aparut în urma aducerii de catre acestia a unui set de 10 aminoacizi prebiotici, care s-au format în mediul cosmic.
Ipoteza conform careia ARN-ul a condus la aparitia organismelor vii pornind de la molecule organice complexe însa lipsite de viata, reprezentând de fapt prima caramida a vietii, este deja acceptata de catre mai multi oameni de stiinta. Dar este, totusi, o ipoteza, deoarece nimic nu poate fi demonstrat în acest sens.
Oricum, sa nu pierdem din vedere ca, desi avem teorii despre nasterea Universului (?), nu stim înca exact cum a aparut viata pe Pamânt, cu exceptia unor supozitii. O asemenea ipoteza, acceptata de catre cei mai multi oameni de stiinta, sustine ca ARN-ul, prezent în toate celulele vii, a reprezentat prima „molecula a vietii”.
Conform acestei ipoteze, numita si „mai întâi ARN-ul”, „acesta a dus la aparitia sistemelor vii, plecând de la molecule organice complexe, lipsite de viata”. Biologul Michael Blaber, profesor la Universitatea de Stat din Florida, are o alta ipoteza, numita „mai întâi proteinele”. Conform acesteia, un set de 10 aminoacizi ar sta la baza aparitiei primelor proteine complexe acum circa patru miliarde de ani, iar acestea au stat la baza primelor procese metabolice, care au condus la aparitia vietii pe Terra. „Existenta oceanului primordial a permis aparitia primelor forme de viata. Caracteristica proteinelor de a se plia permitând forma globulara a lor, a permis interactiunea cu alte proteine prin reactii chimice specifice, acestea reusind a se adapta în mediu sarat (halofil), deci au fost capabile sa exploateze un mediu dat.
În cazul organismului uman se cunoaste faptul ca acesta foloseste un set de 20 de aminoacizi pentru a produce proteinele, dintre care zece sunt rezultatul evolutiei biologice, iar ceilalti s-au format abiogen. Folosind o tehnica noua, numita „deconstructie simetrica de sus în jos”, au fost identificate componente ale unei proteine, care sunt capabile sa se asambleze spontan în alte structuri cu mult mai complexe. Studiul arata de fapt ca proteinele complexe se pot forma spontan fiind suficienti doar 12 aminoacizi pentru aparitia acestora, iar mediul halofil se pare ca reprezinta de fapt cheia proceselor de tip abiogenic, proteinele având rolul esential în aparitia vietii”.
Viata are un stramos comun
În fine, o alta teorie a fost lansata de Nick Lane în ultima lui carte „The Vital Question”. Teoria lui încearca sa aduca lumina în aceasta „gaura neagra a biologiei” care este viata pe Pamânt. Cum a aparut viata, de ce este viata asa cum este azi? Bacteriile au evoluat în viata complexa o singura data în patru miliarde de ani de viata pe Pamânt si nu doar atât, ci în viata complexa cu multe proprietati ciudate, de la sex, la îmbatrânire si moarte. Întrebari grele care i-au tulburat pe cercetatori de decenii.
Raspunsul lui Nick Lane, care este biochimist la Departamentul de Genetica, Evolutie si Mediu al Universitatii din Londra, este si propria lui teorie referitoare la întrebarea vitala: viata este energie! In The Vital Question, Nick Lane spune: „Toata viata complexa pe Pamânt are un stramos comun, o celula care s-a nascut din parintii unei bacterii simple, cu o singura ocazie acum 4 miliade de ani. A fost acest accident ciudat singular sau au mai fost si alte «experimente» în evolutia spre complexitate care au esuat? Nu stim. Ceea ce stim este faptul ca acest stramos comun era deja o celula foarte complexa.
Avea aceeasi complexitate ca celule noastre, ca a restului fiintelor, de la urs la copaci. Uitati-va la o celula a dumneavoastra la un microscop si comparati-o cu cele ale unei ciuperci. Ele sunt practic identice. Eu nu traiesc ca o ciuperca, atunci de ce sunt celule identice? Si nu sunt doar asemanatoare. Toate formele de viata complexa au un catalog uluitor de trasaturi sofisticate, de la sex la celulele sinucigase si îmbatrânire pe care nu le întâlnim la o bacterie.
Nu exista nici o explicatie de ce s-au acumulat atâtea trasaturi complexe într-un singur stramos si cum de nu s-au transmis aceste trasaturi independent si la alte bacterii sau grup de bacterii?”. Si sa nu uitam: adevaratul Big Bang al vietii pe Pamânt a fost aparitia organelor de reproducere. Fiindca, fara reproducere nu exista viata pe Pamânt.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii