În vara anului 2026, comunitatea stiintifica urmareste cu îngrijorare posibila aparitie a unui „Super El Niño”, un fenomen climatic natural care are potentialul de a amplifica încalzirea globala în desfasurare.
Potrivit Organizatiei Meteorologice Mondiale (WMO), exista în prezent o probabilitate de aproximativ 80% ca un episod El Niño sa se dezvolte în intervalul iunie-august 2026, cu un risc de aproximativ 90% ca acesta sa persiste pâna în toamna.
Desi El Niño este un proces natural care a existat de mii de ani, intensitatea actuala a încalzirii oceanice din Pacific ridica semne de întrebare: ar putea acest episod sa devina unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodata si sa împinga 2026 spre statutul de „cel mai fierbinte an din istorie”?
Ce este El Niño?
El Niño face parte dintr-un sistem climatic mai amplu numit El Niño-Oscilatia Sudica (ENSO), care alterneaza între trei faze: El Niño (încalzire), La Niña (racire) si o faza neutra. Aceste cicluri apar, în medie, la fiecare doi pâna la sapte ani si sunt determinate de interactiunea dintre oceanul Pacific tropical si atmosfera de deasupra lui.
În mod normal, vânturile alizee împing apa calda spre vestul Pacificului. Însa în timpul unui El Niño, aceste vânturi slabesc sau chiar îsi schimba directia, permitând apei calde sa se redistribuie spre estul oceanului. Aceasta schimbare aparent subtila are efecte globale: caldura acumulata în ocean este transferata în atmosfera, crescând temperatura medie a planetei timp de luni de zile.
Un detaliu îngrijorator în cazul actual este prezenta unor mase de apa anormal de calde sub suprafata Pacificului, cu temperaturi cu pâna la 6ºC peste medie. Acest „rezervor de caldura” ar putea alimenta un El Niño de intensitate ridicata, în contextul în care conditiile atmosferice continua sa se alinieze.
El Niño nu afecteaza toate regiunile în acelasi mod. În timp ce unele zone se confrunta cu precipitatii abundente si inundatii, altele trec prin perioade severe de seceta.
Modelele climatice actuale indica urmatoarele tendinte tipice: cresteri ale precipitatiilor în sudul Americii de Sud, sudul Statelor Unite, Cornul Africii si Asia Centrala; seceta accentuata în America Centrala, nordul Americii de Sud, Caraibe, Australia, Indonezia si parti din Asia de Sud.
Aceste dezechilibre nu sunt doar statistici climatice. Ele se traduc în pierderi agricole, insecuritate alimentara si presiune asupra resurselor de apa.
În regiunile deja vulnerabile, un El Niño puternic poate amplifica crizele umanitare existente. În plus, cercetatorii avertizeaza ca efectele nu se opresc la tropice. Valurile de caldura pot deveni mai frecvente si mai intense inclusiv în Europa si America de Nord.
Desi impactul exact asupra batrânului continent este înca incert, evenimentele istorice ofera indicii: El Niño din 1997-1998 a fost asociat cu veri neobisnuit de calde în Europa si cu o crestere globala semnificativa a temperaturilor.
Un posibil „an al recordurilor”
Unul dintre cele mai îngrijoratoare scenarii discutate de climatologi este posibilitatea ca 2026 sa depaseasca recordurile recente de temperatura globala. Anul 2024 a fost deja primul în care media globala a depasit temporar pragul de 1,5ºC peste nivelurile preindustriale, un prag simbolic în discutiile despre schimbarile climatice.
Un El Niño puternic poate actiona ca un „amplificator” al încalzirii globale. Practic, caldura stocata în oceane este eliberata în atmosfera, ceea ce duce la o crestere temporara, dar semnificativa, a temperaturii medii globale. Acest efect nu înlocuieste încalzirea cauzata de emisiile de gaze cu efect de sera, ci se suprapune peste ea.
În acest context, El Niño devine nu doar un fenomen natural, ci si un factor care poate accelera impactul crizei climatice deja în desfasurare. Desi probabilitatea unui Super El Niño este ridicata, oamenii de stiinta subliniaza ca sistemul climatic ramâne complex si dificil de prezis cu precizie absoluta. Exista scenarii în care fenomenul ar putea fi mai slab decât estimarile actuale sau chiar sa nu atinga intensitatea unui „Super El Niño”.
Indicatorii monitorizati în prezent – temperaturile de la suprafata oceanului, conditiile sub-suprafata si presiunea atmosferica – sugereaza o tendinta clara spre dezvoltare. În acest sens, WMO considera esentiala pregatirea din timp a statelor si a sectoarelor vulnerabile, de la agricultura la sanatate publica.
Un alt aspect important este rolul sistemelor de avertizare timpurie. Acestea pot reduce semnificativ impactul dezastrelor climatice prin anticiparea perioadelor de seceta, inundatii sau valuri de caldura, permitând guvernelor sa ia masuri preventive.
Daca scenariile cele mai probabile se confirma, am putea intra într-o perioada de temperaturi extreme, cu impact simultan asupra agriculturii, infrastructurii, sanatatii si economiilor. În acest context, El Niño nu mai este doar un subiect de meteorologie, ci un test global de rezilienta climatica.
GABRIEL TUDOR
Comentarii