Calatoria educationala initiata de Asociatia Jurnalistilor Români de Stiinta a reusit cu brio, un grup de ziaristi efectuând traseul Bucuresti-Viena (Kunsthistorische Museum) – Melk (manastirea unde Umberto Eco a imaginat trama romanului „Numele trandafirului”) – München (Deutsche Technik Museum) – Paris (Cité des Sciences et de I’Industrie, Muzeul Omului) – Bruges – Bruxelles – Hanovra (Expo 2000) – Berlin-Bucuresti. În autocarul companiei Crossline, specializata în calatorii educationale, s-au aflat înca si câtiva elevi si studenti, cei pe care, practic, am efectuat experienta acestei adevarate scoli pe roti.
Calatoria educationala initiata de Asociatia Jurnalistilor Români de Stiinta a reusit cu brio, un grup de ziaristi efectuând traseul Bucuresti-Viena (Kunsthistorische Museum) – Melk (manastirea unde Umberto Eco a imaginat trama romanului „Numele trandafirului”) – München (Deutsche Technik Museum) – Paris (Cité des Sciences et de I’Industrie, Muzeul Omului) – Bruges – Bruxelles – Hanovra (Expo 2000) – Berlin-Bucuresti. În autocarul companiei Crossline, specializata în calatorii educationale, s-au aflat înca si câtiva elevi si studenti, cei pe care, practic, am efectuat experienta acestei adevarate scoli pe roti.
Cum, din pacate, revista Magazin nu si-a trimis ambasadori proprii la aceasta actiune, voi folosi eu spatiul de „anatomie a secundei” – cel pe care revista mi-l pune la dispozitie pentru a povesti câte-n luna si-n stele – si va voi relata întâmplari din jurnalul de bord al expozitiei. Iau astazi o asemenea întâmplare, o vizita la Musée de l’Homme, în piata Trocadero, aflata vizavi – peste Sena – de turnul Eiffel.
Exponatele asezate în sali povestesc epopeea civilizatiei noastre, a fratilor nostri întru ratiune de pe întreg Pamântul – dar nu despre muzeu în sine va voi vorbi astazi ci despre unul dintre expertii lui, celebrul profesor de antropologie Yves Coppens, custode al muzeului. Cunoscut în lumea întreaga pentru cercetarile pe care le-a facut, alaturi de familia de antropologi Leakey (tata, mama si fiu – cei care au gasit-o pe celebra hominida Lucy), în perimetrul dintre lacurile africane Ono si Rodolpho, Yves Coppens are un cuvânt greu în capitolele de stiinta care gireaza originea, cu adevarat misterioasa, a lui Homo sapiens. Caci daca o prima teorie a originii africane a bipedului dotat cu ratiune a fost acceptata, mesajul ulterior al specialistilor în genetica a rasturnat datele, bulversând tabloul ce se înfiripase. Astfel ca, spune Yves Coppens, la ora actuala ne aflam în fata a trei ipoteze privind originea omului modern. Cea a geneticienilor, lasând perplexa lumea antropologilor, este sustinuta, în principal, de Christopher Springer si Peter Andrews, care considera ca omul modern a aparut recent pe scena festiva a lumii, cam acum 200000 de ani – rezultat al unei mutatii petrecuta într-un singur exemplar al speciei, a Evei care este mama noastra, a tuturor. Au dus la acest rezultat studiul si subtilele calcule ale evolutiei moleculei de AND din mitocondriile celulelor mai multor femei, apartinând tuturor raselor de pe Terra: o Eva africana, precizeaza Springer si Andrews – deoarece studiul ADN-ului din osemintele cercetate confirma o convergenta catre un moment petrecut în acelasi spatiu unde a fost gasita Lucy, adica Africa Subsahariana. A doua teorie, cea a „evolutiei multiregionale” este opera profesorului Milford Wolpoff si ea elimina principiul unei nise izolate în care s-ar fi petrecut mutatia, propunând ipoteza ca hoardele de Homo erectus plecate în bejenie din Africa Subsahariana catre Europa, Asia, nordul Africii, ar fi evoluat, paralel, spre specia Homo sapiens. A treia ipoteza moderna este cea sustinuta de Günter Brëner si postuleaza aparitia relativ recenta a omului modern, tot de sursa africana, prin metisarea cu Homo erectus.
Descriind cele trei teorii, profesorul Yves Coppens le analizeaza pe toate, cu plusurile si minusurile lor, socotind însa ca mai ales recentele descoperiri din China îl fac sa se îndoiasca de pretentiile de exactitate ale geneticienilor: este ilogic, din punct de vedere anatomic, ca omul modern sa fi aparut brusc, ca la comanda, sub forma Homo sapiens sapiens – asa cum au pretentia geneticienii – si sa fi fost capabil, din prima clipa, sa intre în competitie cu celelalte forme de Homo deja prezente în Europa si Africa, de la primele exoduri ale lui Erectus, spune profesorul Coppens. Dimpotriva, sustine el, în paleontologie se stie ca orice specie este la originea unei urmatoare specii. Omul modern este rezultatul unui proces complex, de risipiri succesive ale unor grupuri de Homo erectus, primele pornite din Africa acum 2,5 milioane de ani, altele în miile de milenii urmatoare, cu inevitabilul amestec dintre descendentii lor – afirma profesorul Coppens. Capabil sa-si construiasca si sa mânuiasca unelte, prin adevarate tehnologii ale vremii lui, capabil, prin dentitie, sa-si asume calitatea de omnivor, Erectus era deja perfect dotat pentru adaptare la orice nisa ecologica, înca de la prima sa aparitie. A evadat mereu spre Nord si Est, în valuri succesive care „roiau”, la fiecare 50-100 de ani, în cautarea unor spatii de vânatoare, de viata – un calcul simplu arata, de altfel, ca la o asemenea viteza de înaintare este nevoie doar de 20000-30000 de ani pentru a „cuceri” Eurasia si Africa! Un Homo ergaster, considera el, vechi de 200000 de ani, pare a fi legatura dintre speciile Homo africane foarte vechi (Homo rudolphensis si Homo habilis) si Homo erectus. Asa ca „primul om”, conchide el, s-a transformat într-un „al doilea om”, apoi într-un al treilea, schimbându-si dentitia, crescându-i craniul. Istoria lui Homo este istoria unei singure specii, care a evoluat, în etape succesive, spre ceea ce suntem astazi, încheie custodele de la Muzeul Omului fascinanta poveste a omului…
În asteptarea zapezii de altadata
Mos Craciun si spiridusii lui din regiunea finlandeza Laponia sunt ocupati sa...
Comentarii